Mihnea Turcitul

Mihnea al II-lea Turcitul (n. iulie 1564, Provincia Istanbul, Imperiul Otoman, Turcia – d. octombrie 1601, Constantinopol, Imperiul Otoman) a fost domnul al Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585 și mai 1591. A fost supranumit Turcitul ca urmare a convertirii sale la Islam.

Biografie

Familia

Mihnea al II-lea a fost singurul fiu al lui Alexandru al II-lea Mircea și al Ecaterinei Salvaresso. El a amai avut 4 surori și un frate :Despina, Ruxandra, Elena, Maria și Ianoș Beledi (fiul din flori al lui Alexandru Mircea).^[1] El sa căsătorit cu Neaga din Cislău și au avut 3 copii: Alexandru (d.1589), Vlad, turcit la 1584 și Ecaterina, soția lui Moise Movilă. Cu o Vișa din Cislău la avut pe Radu Mihnea. După turcire a avut un harem și a mai avut 4 copii: Mustafa, Ibrahim, Cais Catun și Ihuma Catun.^[1]

Domnia

A urcat pe tron în urma unor evenimente caracteristice decăderii puterii domnului și obiceiurilor locale, sub presiunea Imperiului Otoman (suzeranul Țării Românești): Mihnea a concurat cu un pretendent străin, doctorul lombard Rosso, care susținea că este descendentul unui domn valah. Prima domnie, ca voievod-copil, s-a desfășurat sub tutela mamei sale, doamna Ecaterina Salvaresso, și s-a încheiat cu mazilirea lui de către sultanul Murad al III-lea (în iunie 1583), în favoarea domnului Petru Cercel. Ca urmare, a fost nevoit să plece în exil la Tripoli, sub custodia autorităților otomane.

În timpul lui Mihnea Turcitul a fost introdus în Țara Românească mucarerul.^[2]

Imagini

• Mihnea Turcitul (dreapta) și mama sa (stânga)
• Stema

Note

Bibliografie

• Constantin Cantacuzino: Letopisețul Cantacuzinesc
• Ștefan Ștefănescu: Istoria medie a României, București, Vol. I, 1991
• A. D. Xenopol: Istoria romînilor din Dacia Traiană, Vol. V, cap. 3, Iași, 1896
• Ileana Cazan, Eugen Denize: Marile puteri și spațiul românesc în secolele XV-XVI Arhivat în 2 decembrie 2012, la Wayback Machine., Editura Universității din București, 2001

Legături externe

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Arhivat în 8 iulie 2024, la Wayback Machine.
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010

Vezi și

• Familia Basarabilor
• Lista domnilor Țării Românești