Mihail Glinka

Mihail Glinka
Date personale
Născut[1]
Novospasskoye⁠(d), Yelninsky Uyezd⁠(d), gubernia Smolensk, Imperiul Rus[2][3][1]
Decedat (52 de ani)[4][5][6][7]
Berlin, Regatul Prusiei[6][8][5][9][10]
Înmormântatcimitirul Tihvin[*]​
PărințiGlinka, Ivan Nikolaevici[*][[Glinka, Ivan Nikolaevici (1777-1834)|​]]
Evgenia Andreevna Glinka-Zemelka[*][[Evgenia Andreevna Glinka-Zemelka |​]]
Frați și suroriLiudmila Ivanovna Șestakova[*]​
Căsătorit cuMaria Petrovna Ivanova[*][[Maria Petrovna Ivanova |​]]
Cetățenie Imperiul Rus
Ocupațiecompozitor
Limbi vorbitelimba rusă[11]
StudiiLițeiski Blagorodnîi pansion[*][[Lițeiski Blagorodnîi pansion |​]] 
Gen muzicaloperă
Romanță
symphonic music[*][[symphonic music (type of instrumental composition for symphony orchestra)|​]]
muzică de cameră 
Discografie
Înregistrări notabilePatrioticeskaia pesnea[*][[Patrioticeskaia pesnea (national anthem composed by Mikhail Glinka)|​]]
Ruslan și Ludmila[*]​
Waltz-Fantasia[*][[Waltz-Fantasia (musical composition by Glinka)|​]]
Ivan Susanin[*]​ 
Prezență online

Mihail Ivanovici Glinka (în rusă Михаил Иванович Глинка, n. 1 iunie 1804 – d. 15 februarie 1857) a fost un compozitor rus. Compozitor genial rus, numit părintele muzicii clasice ruse. El a pus baza operei naționale ruse și a muzicii simfonice.

Glinka credea că muzica secolului al XIX-lea trebuia să fie una cu caracter predominant național, și a fost adeptul operei cu influențe folclorice, folosind melodii cu caracter modal, orchestrația fiind inspirată din sonoritățile timbrale populare, iar subiectele alese, din legendele, miturile și istoria poporului rus. De asemenea, textul utiliza limba rusă.

Glinka a scris prima operă rusă, intitulată „Ivan Susanin”, despre un țăran care salvează viața viitorului țar al Rusiei, prin sacrificiul propriei sale vieți. În opera „Ruslan și Ludmila”, compozitorul propune un bard cu numele Ruslan, în costumație populară, care cântă și se acompaniază.

În urma călătoriei sale în Spania, Glinka compune „O noapte la Madrid”, care îi va servi drept model la întoarcerea în Rusia, când compune fantezia pentru orchestră „Kamarinskaia”, cu elemente modale orientale.

Lucrări

Operă

  • 1836 Ivan Susanin – operă în 4 acte, 5 tablouri și un epilog;
  • 1842 Ruslan și Ludmila – operă în 5 acte;

Piese orchestrale

  • 1845 Hota aragonesa
  • 1848 Amintirea unei nopți de vară la Madrid

Ecranizări

  • 1938 Ruslan și Ludmila (Руслан и Людмила), regia Ivan Nikitchenko
  • 1946 Glinka (Глинка), regia Leo Arnștam
  • 1972 Ruslan și Ludmila – film sovietic, regia Aleksandr Ptușko

Note

  1. 1 2 RBS / Glinka, Mihail Ivanovici[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ↑ EB-11 / Glinka, Michael Ivanovich[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ↑ Глинка Михаил Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  4. ↑ The Fine Art Archive, accesat în
  5. 1 2 Grove Music Online
  6. 1 2 MGG Online
  7. ↑ Archivio Storico Ricordi, accesat în
  8. ↑ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă
  9. ↑ https://books.google.de/books?id=rt8qAAAAYAAJ&pg=PA208 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ↑ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
  11. ↑ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.