Marea Baltică

Marea Baltică
Caracteristici
Suprafață377.000 km² 
Salinitate10 ‰ 
Măsuri
Adâncime maximă459 m 
LocalizareAtlanticul de Nord[*]​
Oceanul planetar[1] 
Țări riverane Suedia
 Finlanda
 Rusia
 Estonia
 Letonia
 Lituania
 Polonia
 Germania
 Danemarca 

Marea Baltică este o mare epicontinentală în nordul Europei, legată de Oceanul Atlantic prin Marea Nordului. Ea se întinde pe o suprafață de 432.800 km2 . Prezintă două golfuri mari, Golful Botnic în nord și Golful Finic în est. Este marea cu cea mai scăzută salinitate.[2]


Marea Baltică
Versiunea mare

Țările care au ieșire la Marea Baltică sunt:

Aceasta comunică la sud-vest cu Marea Nordului prin strâmtorile Kattegat și Skagerrak.

Orașe de coastă

Cele mai importante 20 orașe de pe coasta Mării Baltice (2011):

Insule

Articol principal: Listă de insule din Marea Baltică

  • Gotland (Suedia)
  • Öland (Suedia)
  • Saaremaa (Estonia)
  • Hiiumaa (Estonia)
  • Bornholm (Danemarca)
  • Fehmarn (Germania). Vezi aici detalii despre proiectul unei legături rutiere și feroviare spre Danemarca.
  • Rügen (Germania)
  • Usedom (împărțită între Germania și Polonia)
  • Wolin (Polonia)

Râuri

Cele mai importante fluvii care se varsă în Marea Baltică sunt (în sensul acelor de ceasornic de la Öresund):

  • Râuri din Suedia
    • Svartån (la Svarte lângă Ystad),
    • Tommarpaån (la Simrishamn),
    • Helgeå (la Nyehusen lângă Kristianstad),
    • Hemån (la Karlskrona),
    • Ljungbyån (la Ljungby lângă Kalmar),
    • Göta kanal (la Mem lângă Söderköping),
    • Motala ström (la Norrköping),
    • Stockholms ström (la Stockholm),
    • Dalälven (la Gävle),
    • Indalsälven (la Sundsvall),
    • Ångermanälven (la Härnösand),
    • Ume älv (la Umeå),
    • Skellefte älv (la Skellefteå),
    • Lule älv (la Luleå),
    • Kalix älv (la Kalix),
    • Torne älv (la Haparanda/Torneå),
  • Râuri din Finlanda
    • Kemijoki (la Kemi),
    • Oulujoki (la Oulu),
    • Kokemäenjoki (la Pori),
    • Kymijoki (la Kotka),
  • Râuri din Rusia
  • Râuri din Estonia

Ecologie

În urma acordului de la Conferința de la Potsdam, din Germania, ce a avut loc după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, Uniunea Sovietică și Marea Britanie au deversat (în anii 1947 și 1948) aproximativ 65.000 de tone de arme chimice germane în adâncurile Mării Baltice.[3] În anul 2014 unii oameni de știință susțineau că acestea arme sunt ca niște „bombe cu ceas”, în cazul în care armele se vor degrada, iar conținutul lor se va vărsa în mare.[3]

Vezi și

Note

  1. ↑ https://www.marineregions.org/gazetteer.php?p=details&id=2401 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ Neguţ, Silviu (). Superlativele Terrei: o enciclopedie. Editura Meronia. p. 204.
  3. 1 2 „Bomba cu ceas” de pe fundul Mării Baltice: pericolul care amenință omenirea, 23 noiembrie 2013, Descoperă, accesat la 22 octombrie 2014

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.