Ludwig Boltzmann

Ludwig Boltzmann
Date personale
Nume la naștereLudwig Eduard Boltzmann
Născut[1][2][3][4][5]
Viena, Imperiul Austriac[6][7][8]
Decedat (62 de ani)[2][3][9][10][11]
Duino-Aurisina, Litoralul austriac, Austro-Ungaria[7]
ÎnmormântatCimitirul Central din Viena
Cauza decesuluisinucidere (spânzurare)
Căsătorit cuHenriette Boltzmann[*]​
CopiiHenriette Boltzmann[*][[Henriette Boltzmann (Austrian zoologist and teacher (1880-1945))|​]]
Ida Boltzmann[*][[Ida Boltzmann (Austrian botanist and teacher (1884-1910))|​]]
Cetățenie Cisleithania
Ocupațiefizician
chimist
cadru didactic universitar[*]​
matematician
filozof
fizician teoretician[*]​
Locul desfășurării activitățiiViena[12]
Graz[12]
München[12]
Leipzig[12]
Limbi vorbitelimba germană[13][14]
Activitate
RezidențăImperiul Austriac 
Domeniufizică teoretică 
InstituțieUniversitatea din Viena
Universitatea Leipzig
Universitatea din Graz
Universitatea Ludwig Maximilian din München 
Alma MaterUniversitatea din Viena 
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Saxonă de Științe[*]​
Academia Regală Suedeză de Științe
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*]​
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​
Academia Franceză de Științe
Academia Maghiară de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*]​
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia Austriacă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Academia Saxonă de Științe[*]​
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]​
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​
Academia de Științe din Torino[*]​[5] 
Conducător de doctoratJoseph Stefan[15] 
DoctoranziPaul Ehrenfest[16]
Lise Meitner[17]
Gustav Herglotz[*]​[18]
Philipp Frank[*]​[18]
Hermann von Lewinski[*][[Hermann von Lewinski (Dr. phil. Universität Rostock 1913)|​]][18] 
Cunoscut pentruConstanta Boltzmann
Legea Stefan-Boltzmann
Constanta Stefan-Boltzmann
ecuația Boltzmann[*]​
distribuția Boltzmann[*]​
formula entropiei a lui Boltzmann[*]​ 
PremiiOrdinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]​ ()
æresdoktor ved Universitetet i Oslo[*][[æresdoktor ved Universitetet i Oslo |​]]
Honorary doctor of the University of Oxford[*][[Honorary doctor of the University of Oxford |​]]
membru străin al Royal Society[*]​ ()[19] 
Semnătură

Ludwig Boltzmann (n. , Viena, Imperiul Austriac – d. , Duino-Aurisina, Litoralul austriac, Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe. A adus contribuții fundamentale la termodinamică și teoria cinetică a gazelor, dând explicația mecanismului prin care procesele macroscopice ireversibile rezultă din dinamica reversibilă a particulelor microscopice, și explicația statistică a principiului al doilea al termodinamicii.

Biografie

A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universitatea din Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München (1890) și în final la Viena (1895).

Contribuții

Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice.

În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii.

S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell și cu teoriile dialecticii.

A stabilit constanta universală în fizică k (numită ulterior constanta Boltzmann), egală cu raportul dintre constanta gazelor perfecte, R și numărul de atomi/molecule dintr-un mol (numărul lui Avogadro, NA).

De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrările sale asupra corpurilor solide cristaline, asupra radiației, în care pentru prima dată a aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată de Lomonosov.

S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii.

Concepții filozofice

Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice.

A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.

Scrieri

  • Vorlesungen über Maxwells Theorie der Elektrizität und des Lichtes (1896 - 1898)
  • Vorlesungen über die Prinzipe der Mechanik (1897).

Vezi și

  • Creier Boltzmann

Note

  1. ↑ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
  2. 1 2 Autoritatea BnF, accesat în
  3. 1 2 Ludwig Boltzmann, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în
  4. ↑ L. Boltzmann, KNAW Past Members, accesat în
  5. 1 2 www.accademiadellescienze.it, accesat în
  6. ↑ Больцман Людвиг, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  7. 1 2 www.accademiadellescienze.it, accesat în
  8. ↑ „Ludwig Boltzmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  9. ↑ Ludwig Boltzmann, Gran Enciclopèdia Catalana
  10. ↑ Ludwig Boltzmann, Hrvatska enciklopedija[*]
  11. ↑ „Ludwig Boltzmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  12. 1 2 3 4 „Ludwig Boltzmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  13. ↑ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ↑ Autoritatea BnF, accesat în
  15. ↑ Genealogia matematicienilor, accesat în
  16. ↑ Genealogia matematicienilor, accesat în
  17. ↑ Genealogia matematicienilor, accesat în
  18. 1 2 3 Genealogia matematicienilor
  19. ↑ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 40
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.