Libertate religioasă

Libertatea religioasă este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Ea cuprinde libertatea religioasă pozitivă și negativă. „Libertatea religioasă pozitivă” cuprinde, mai ales, libertatea unui individ sau a unei comunități de a practica orice religie sau convingere fără nici un dezavantaj[1]. „Libertatea religioasă negativă” cuprinde dreptul de a nu avea nici o religie respectiv de a renunța la propria religie sau convingere și de a nu fi forțat la adoptarea sau păstrarea directă sau indirectă a unei religii sau convingeri.

În anumite sisteme de drept, libertatea religioasă cuprinde și protecția unui anumit individ față de persoanele care l-ar obliga să facă ceva ce contravine convingerilor sale religioase.

Regim juridic

România

În dreptul român, de-a lungul timpului, sancțiunile aduse în cazul infracțiunii de împiedicare a libertății religioase au fost înăsprite, mai ales în momentul trecerii de la Vechiul la Noul Cod Penal.[2]

Note

  1. Constituția României, art 29
  2. Duvac, p. 41

Bibliografie

  • Damian, S. D.; “Libertatea religioasă în Uniunea Europeană. Cadrul legislativ”, Editura „Ars Docendi”, București, România, 2012 (220 pages), ISBN 978-973-558-631-7;
  • Duvac, C.; Drept penal român, Vol. I, Editura Hamangiu, București, 2021.

Vezi și

  • Dignitatis Humanae, declarația Bisericii Catolice privind libertatea religioasă, 1965.
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.