Lacul Ohrida
| Lacul Ohrid (Lacul Ohrida) | |
Lacul Ohrid | |
| Administrație | |
|---|---|
| Țară/Țări | Macedonia, Albania |
| Orașe | Ohrid, Struga (Macedonia) Pogradec (Albania) |
| Geografie | |
| Coordonate | 🌍 / 🌍 |
| Suprafața lacului | 358 km² |
| Altitudine | 693 m |
| Lungime | 30,4 km |
| Lățimea medie | 14,8 km |
| Adâncime maximă | 288 m |
| Volum | 55.400 hm³ |
| Hidrografie | |
| Suprafața bazinului | 1.414 km² |
| Râu afluent | Sateska[*] |
| Râu defluent | Drin |
| Localizare | |
Lacul Ohrid[1] (limba macedoneană: Охридско Езеро, Ohridsko Ezero; limba albaneză: Liqeni i Ohrit sau Liqeni i Pogradecit) traversează granița muntoasă dintre sud-vestul Macedoniei și estul Albaniei. Este unul dintre cele mai vechi și mai adânci lacuri din Europa, găzduind un ecosistem acvatic unic, cu peste 200 de specii endemice. Lacul a fost declarat în anul 1979 parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Lacul Ohrida, în antichitate Lacus Lychnitis (în greacă: Λυχνίτις), ale cărei ape albastre și extrem de transparente din antichitate au dat lacului numele său grecesc; încă se mai numea așa (Lychnitis) ocazional și în Evul Mediu. Existența vechiului oraș locuit de enchelei, Lychnidos, este legată de mitul grec al prințului fenician Cadmus care, alungat din Teba, în Boeotia, a fugit la enchelei unde ar fi fondat orașul Lychnidos[2] pe țărmurile lacului modern Ohrida.[3]
Note
- ↑ Principii și probleme de zoogeografie, Petru Bănărescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970]
- ↑ Greek Anthology Book 7, § 7.697
- ↑ Wilkes, J. J. The Illyrians, 1992,ISBN: 978-0-631-19807-9, Page 99:"... 99 victory would be theirs if they received Cadmus as king. After this had come about as foretold, Cadmus and Harmonia ruled over them and founded the towns of Bouthoe (Budva) and Lychnidus (Ohrid). ..."