Kurt Alder

Kurt Alder
Date personale
Născut[1][2][3][4][5]
Königshütte, Imperiul German
Decedat (55 de ani)[3][6][2][7][5]
Köln, RFG[8]
ÎnmormântatDeutzer Friedhof[*][[Deutzer Friedhof (cemetery in Poll, Germany)|]]
Cetățenie Germania
Ocupațiechimist
cadru didactic universitar[*]
Locul desfășurării activitățiiKöln
Limbi vorbitelimba germană[3]
Activitate
Domeniuchimie 
Număr Erdős6 
InstituțieUniversitatea din Köln
Universitatea Christian-Albrecht 
Alma MaterUniversitatea Christian-Albrecht
Universitatea Humboldt din Berlin 
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*]
Nordrhein-Westfälische Akademie der Wissenschaften und der Künste[*][[Nordrhein-Westfälische Akademie der Wissenschaften und der Künste (academy of sciences)|]] 
Conducător de doctoratOtto Diels 
DoctoranziMarcel Bornand[*][9]
Dirk Trautmann[*][9]
Gerhard Baur[*][[Gerhard Baur (Ph.D. Universität Basel 1971)|]][9] 
PremiiPremiul Nobel pentru Chimie[*] ()[10][11]
Emil-Fischer-Medaille[*][[Emil-Fischer-Medaille (German organic chemistry award)|]] ()[12]
Fresenius-Preis[*][[Fresenius-Preis (German award in analytical chemistry)|]] ()[13] 

Kurt Alder (n. , Königshütte, Imperiul German – d. , Köln, RFG) a fost un chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, împreună cu Otto Diels în 1950.

Cei doi au descoperit ceea ce ulterior avea să fie denumită reacția Diels-Alder, reacție prin care o alchenă se combină cu o alcadienă pentru a forma ciclohexena. Acest proces chimic avea să fie valoros în chimia organică, stând la baza sintetizării cantaridinei, reserpinei și morfinei.

Anii copilăriei și anii școlari au fost petrecuți în împrejurimi industriale, dar după terminarea Primului Război Mondial el a fost forțat să își părăsească casa din cauza unor circumstanțe politice.

A început să citească chimie la Universitatea din Berlin în 1922, mai târziu continuându-și aceste studii la Kiel, unde a obținut doctoratul în 1926. În 1930 a fost ales referent științific în chimie de către Facultatea de Filozofie la Universitatea din Kiel; promovat ca lector în 1934. În 1936 acesta a părăsit Universitatea pentru a deveni șef de departament în laboratoarele științifice ale I.G Farben-Industrie, unde a lucrat la prepararea și structura cauciucului sintetic. În 1940 a devenit directorul institutului de chimie de la Universitatea Cologne. A murit în 20 iunie 1958. 

Note

  1. Kurt Alder, Munzinger Personen, accesat în
  2. 1 2 Kurt Alder, Find a Grave, accesat în
  3. 1 2 3 Autoritatea BnF, accesat în
  4. Kurt Alder, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  5. 1 2 Kurt Alder, Gran Enciclopèdia Catalana
  6. Kurt Alder, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  7. Альдер Курт, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  8. „Kurt Alder”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  9. 1 2 3 Genealogia matematicienilor
  10. Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în
  11. The Nobel Prize in Chemistry 1950 (în engleză), Fundația Nobel, accesat în
  12. https://en.gdch.de/gdch/prizes-and-awards/gdch-awards/emil-fischer-medal.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. https://en.gdch.de/gdch/prizes-and-awards/gdch-awards/fresenius-award.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.