Julio Cortázar
| Julio Cortazar | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5] Brussel, Comunitatea Francofonă din Belgia(d), Belgia[6] |
| Decedat | (69 de ani)[7][8][2][9][10] Paris, Île-de-France, Franța[6] |
| Înmormântat | Cimitirul Montparnasse |
| Căsătorit cu | Aurora Bernárdez[*] Carol Dunlop[*] |
| Cetățenie | Argentina Franța (–) |
| Religie | ateism |
| Ocupație | romancier |
| Limbi vorbite | limba franceză limba spaniolă[11][2][12] limba engleză |
| Pseudonim | Julio Denis |
| Studii | Facultad de Filosofía y Letras (UBA)[*] |
| Activitatea literară | |
| Limbi | limba spaniolă |
| Specie literară | realism magic, poezie |
| Operă de debut | Prezențe |
| Opere semnificative | Rayuela[*] |
| Note | |
| Premii | Premiul Médicis pentru literatură străină doctor honoris causa al Universității din Poitiers[*][13] |
| Semnătură | |
| Prezență online | |
Julio Cortázar (n. 26 august 1914, Bruxelles, Belgia - d. 12 februarie 1984, Paris, Franța) a fost un important romancier din Argentina, unul dintre cei mai importanți autori ai curentului școlii realismului magic sud-american.
Biografie
Când Cortázar avea 4 ani, familia a revenit la Buenos Aires unde au locuit în cartierul Banfield. După ce și-a încheiat studiile la Facultatea de Litere a Universității din Buenos Aires în 1937, a devenit profesor de literatură franceză la Universitatea Națională din Cuyo, Mendoza, la jumătatea anilor '40. În Argentina a colaborat la revistele Sur și Realidad.
În 1951, opunându-se ascensiunii regimului lui Perón, Cortázar a emigrat în Franța, unde a locuit până la moarte. Din 1952 a lucrat ca traducător pentru UNESCO. Între proiectele sale de traduceri se numără o versiune spaniolă a romanului lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe, și a povestirilor lui Edgar Allan Poe, iar influența acestuia asupra povestirilor sale este unanim recunoscută.
La bătrânețe a devenit intelectual de stânga, a susținut cauza acesteia în America Latină, și a lăudat revoluția cubaneză a lui Castro și programul mișcării sandiniste din Nicaragua.
A fost căsătorit de două ori: cu Aurora Bernárdez (în 1953) și cu Carol Dunlop; iar cu lituaniana exilată Ugné Karvelis a avut o relație intimă (1967-1970), fără a fi căsătoriți legal.
Julio Cortázar a murit de leucemie și a fost îngropat în Cimitirul Montparnasse.
Volume de povestiri
Debutează în anul 1938 cu volumul de poeme Prezențe.
Alte volume antume sunt,
- Bestiario(1951)
- Sfârșitul jocului (1956)
- Armele secrete (1959)
- Povești cu cronopi si glorii (1962)
- Toate focurile, focul (1966)
- Ocolul zilei în optzeci de lumi (1967)
- Urmăritorul și alte povestiri (1967)
- Insula la amiază și alte povestiri (1971)
- Octaedrul (1974)
- Cineva în trecere pe aici, (1977)
- Un oarecare Lucas (1979)
- Cât de mult o iubim pe Glenda (1980)
- Ceasuri nepotrivite (1982)
- Autonauții de pe cosmopistă (1983)
- Celalalt cer
Romane
- Rayuela (1963)
- Șotron (1964)
- Examenul (1950)
- Premiile (1960)
- Fantomas contra vampirilor multinaționali (1965)
- 62 : model de asamblat, (1968)
- Cartea lui Manuel, (1974)
Alte publicații
A publicat, de asemenea, numeroase volume de poezii, teatru și eseuri.
Scenarii de film
- Blow-up, în regia lui Michelangelo Antonioni. Filmul a fost inspirat din nuvela lui Cortazar, Funigei.
- Casa ocupata, în regia lui Vladimir Albu
Cărți traduse în limba română
- Toate focurile, focul
- Șotron
- Povești cu cronopi și glorii
- Câștigătorii
- Fetele medaliei (nuvele)
- Armele secrete
- Cât de mult o iubim pe Glenda
- Idolul cicladelor
- Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri
Note
- ↑ Julio Cortázar, Catalogo Vegetti della letteratura fantastica
- 1 2 3 Autoritatea BnF, accesat în
- ↑ Julio Cortázar, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ↑ Julio Cortázar, todotango.com, accesat în
- ↑ Julio Cortázar, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în
- 1 2 certificat de deces[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ↑ Julio Cortazar, Munzinger Personen, accesat în
- ↑ Julio Cortázar, Academia de Arte din Berlin, accesat în
- ↑ Julio Cortázar, BD Gest', accesat în
- ↑ Julio Cortazar, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ↑ Czech National Authority Database, accesat în
- ↑ Czech National Authority Database, accesat în
- ↑ Journal officiel de la République française. Document administratif, , p. 10436