Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet

Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet
Date personale
Născut[1][2][3][4][5]
Düren, Franța[6][7]
Decedat (54 de ani)[1][2][3][4][5]
Göttingen, Regatul Hanovra[6][8]
ÎnmormântatGöttingen
Căsătorit cuRebecka Dirichlet[*][[Rebecka Dirichlet (Sister of Felix Mendelssohn (1811–1858))|​]]
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]​
Locul desfășurării activitățiiParis[9]
Wrocław[9]
Berlin[9]
Göttingen[9]
Limbi vorbitelimba germană[3][10]
Activitate
RezidențăPrusia 
Domeniuteoria numerelor
matematică[11]
analiză matematică[11]
Statistică matematică[11]
Dirichlet problem[*][[Dirichlet problem (problem of finding a function which solves a specified partial differential equation with prescribed boundary values)|​]][11] 
InstituțieUniversitatea din Wrocław
Universitatea Georg-August din Göttingen
Universitatea Frederic Wilhelm din Berlin[*]​
Universitatea Humboldt din Berlin 
Alma MaterUniversitatea Bonn 
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*]​ 
Conducător de doctoratSiméon Denis Poisson[12]
Joseph Fourier[12] 
DoctoranziGotthold Eisenstein
Rudolph Lipschitz[13]
Gustav Michaelis[*][[Gustav Michaelis (German mathematician and physicist (1813–1895))|​]][13]
August Kramer[*][[August Kramer (German teacher (1817–1885))|​]][13]
Leopold Kronecker[13]
Carl Anton Bjerknes[13]
Reinhold Hoppe[*][[Reinhold Hoppe (matematician german)|​]][13]
Alfred Enneper[13]
Leon Wituski[*][[Leon Wituski (Dr. phil. Universität Berlin 1853)|​]][14]
Oscar Johann Wilhelm Röthig[*]​[14]
...încă 2 
Cunoscut pentrulist of things named after Gustav Lejeune Dirichlet[*][[list of things named after Gustav Lejeune Dirichlet (articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia)|​]] 
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]​
Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]​ ()
membru străin al Royal Society[*]​ ()[15]
Pour le Mérite 

Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet (n. , Düren, Franța – d. , Göttingen, Regatul Hanovra) a fost matematician german, celebru prin contribuțiile valoroase în analiza matematică și teoria numerelor.

Biografie

Provine dintr-o familie de emigranți francezi.După terminarea studiilor la Paris, este angajat ca preceptor la copiii generalului Foy, unde l-a cunoscut pe Charles Fourier.

În 1827 s-a stabilit la Breslau în calitate de repetitor la Universitate.

La Berlin ocupă o catedră de matematică (1831 - 1855), apoi devine succesorul lui Gauss la Universitatea din Göttingen.

În 1832 devine membru al Academiei de Științe din Berlin, iar în 1854 al Institutului Francez.

Activitate științifică

În 1825 și-a început activitatea în domeniul teoriei numerelor realizând o serie de descoperiri și ajungând la ideea dezvoltării teoriei corpurilor numerice (1841). Problema descompunerii în factori a formelor de ordin superior cu mai multe variabile a stat la baza dezvoltării ulterioare a teoriei numerelor în cadrul cercetărilor sale.

În 1871, într-un supliment al unor Lecții de teoria numerelor, introduce conceptul de corp și modul⁠(d).[16]

În 1829 a stabilit primele condiții suficiente de dezvoltare a unei funcții în serie trigonometrică. A fost primul care a formulat exact noțiunea de convergență condițională a seriei și a stabilit corect convergența seriilor Fourier. În 1830 a precizat definiția funcției formulate de Fourier și a dat pentru noțiunea de funcție o definiție apropiată de accepțiunea actuală.

S-a ocupat de studiul marii teoreme a lui Fermat pentru .

A studiat distribuția numerelor prime și a dezvoltat formele binare pătratice, teoria numerelor algebrice.

A obținut rezultate interesante în teoria ecuațiilor nedeterminate de gradul al doilea.

În domeniul analizei matematice, în 1838 a început lucrările asupra seriilor care îi poartă numele și care urmau să aibă o importanță deosebită în teoria numerelor.

A fundamentat conceptul de funcție de o variabilă complexă, concept ce stă la baza analizei complexe. A arătat că funcția armonică este complet determinată în interiorul unui domeniu, când se cunosc valorile acesteia pe frontiera domeniului.

Dirichlet a studiat funcțiile sferice.

S-a ocupat de o serie de teoreme clasice referitoare la ecuațiile cu derivate parțiale de tip eliptic, aplicabile la studiul mișcării fluidelor în medii poroase, care îi poartă numele.

Dirichlet s-a dovedit util în teoria potențialului și în domeniul mecanicii analitice.

Termeni care îi poartă numele

Scrieri

  • 1825: Sur l'impossibilité de quelques équations indéderminées de cinquième degré;
  • Démonstration nouvelle de quelques théorèmes relatifs aus nombres;
  • Questions d'analyse indéterminée;
  • 1829: Sur la convergence des séries trigonométriques;
  • Démonstration du théorème de Fermat.

Note

  1. 1 2 MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
  2. 1 2 Peter Gustav Lejeune Dirichlet, Gran Enciclopèdia Catalana
  3. 1 2 3 Autoritatea BnF, accesat în
  4. 1 2 Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet, Opća i nacionalna enciklopedija
  5. 1 2 Johann Peter Gustav Dirichlet, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  6. 1 2 Дирихле Петер Густав Лежён, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  7. ↑ „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  8. ↑ „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  9. 1 2 3 4 „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  10. ↑ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. 1 2 3 4 Czech National Authority Database, accesat în
  12. 1 2 Genealogia matematicienilor, accesat în
  13. 1 2 3 4 5 6 7 Genealogia matematicienilor, accesat în
  14. 1 2 Genealogia matematicienilor
  15. ↑ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 98
  16. ↑ „Math93.com”. Arhivat din original la . Accesat în .

Bibliografie

  • Popa, C. - Introducere în Analiza matematică, Editura Facla, 1976
  • Bobancu, V. - Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedia Română, București, 1974

Vezi și

Legături externe


Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.