Insulele Marshall
| Insulele Marshall | |||||
| Republica Insulelor Marshall Aolepān Aorōkin M̧ajeļ[1][2] | |||||
| |||||
| Deviză: Accomplishment through joint effort | |||||
Imnul național: Forever Marshall Islands | |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 181 km² (locul 213) | ||||
| Apă (%) | neglijabil | ||||
| Cel mai înalt punct | Likiep Atoll[*] (10 m) | ||||
| Cel mai jos punct | Oceanul Pacific (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Majuro[3] | ||||
| Vecini | Micronezia Kiribati Statele Unite ale Americii Nauru | ||||
| Fus orar | UTC+12 (UTC+12) Pacific/Kwajalein[*][4] (UTC+12) Pacific/Majuro[*][4] (UTC+12) | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 342.5 loc/km² | ||||
| - Estimare 2017 | 53.127 | ||||
| Limbi oficiale | Engleză Marshalleză | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Prezidențial Unitar Democratic republică | ||||
| Președinte | Hilda Heine | ||||
| Legislativ | Legislature of the Marshall Islands(d) | ||||
| Capitala | Majuro (Delap) | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| de la Statele Unite | 21 octombrie 1986 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2001 | ||||
| - Total | 115 milioane de dolari (locul 220) | ||||
| - Pe cap de locuitor | $2.900 (2005 est.) (locul 195) | ||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 259.538.700 $[5] | ||||
| Gini | 35,5 | ||||
| IDU (n/a) | n/a (neclasată) (locul n/a) | ||||
| Monedă | Dolar american (USD) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | MHL | ||||
| Cod mobil | 551 | ||||
| Prefix telefonic | 692 | ||||
| ISO 3166-2 | MH | ||||
| Domeniu Internet | .mh | ||||
| Prezență online | |||||
| hasthtag | |||||
Insulele Marshall este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este o republică situată în Micronezia.
Istorie
Insulele au fost descoperite de spanioli în prima jumătate a secolului al XVI-lea și au fost explorate de căpitanul britanic John Marshall (1788), de la care și-au primit și numele. Între anii 1885-1914 ele s-au aflat sub protectorat german, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial zona făcea parte din prima linie de apărare japoneză. În anul 1944 insulele au fost cucerite de americani, care le-au administrat până în 1990, când țara și-a căpătat independența. Pe insulele Bikini și Enewetak, S.U.A. au efectuat experimente nucleare.
Geografie
Republica Insulelor Marshall este un stat insular în Oceanul Pacific, la nord de Ecuator, între arhipelagurile Caroline și Hawaii, având o suprafață de 181 km2.
Teritoriul țării ocupă câteva sute de insule (32 de atoli, 867 de recifi), dispuse în două șiruri: Ralik în vest și Ratak în est.
Clima este ecuatorială, determinând o vegetație tropicală (arborescentă), dominată de bananieri și palmieri, dar și o faună bogată în păsări, pești.
Demografie
În anul 2002, Republica Insulelor Marshall a înregistrat o populație de aproximativ 73.630 de locuitori, iar în anul 2006 doar 60.442 de locuitori, o scădere de 13.630 de locuitori. Densitatea populației este de 338,8 loc./km2.
Capitala, Majuro, avea (în 2006) o populație de 28.600 de locuitori, aproximativ 50% din populația totală a țării. Alte orașe importante: Ebeye, Jahrit ș.a.
Limbi oficiale ale statului sunt engleza și marshalleza.
Componența etnică: micronezieni, americani.
Culte religioase: creștinism (protestanți, catolici).
Districtele Republicii Insulelor Marshall
Insulele Marshall cuprind 31 de districte:
|
|
|
(*) Atolul Kwajalein este cel mai mare atol din lume; inelul coraligen este lung de 283 km, închizând o lagună de 2850 km. Are o formă ovală, măsurând 65 km lungime și aproape 30 km lățime.
Economie
Economia țării este dependentă de asistența financiară străină, fiind totodată bazată și pe surse proprii: pescuit, agricultură (palmieri de cocos, casava), turism, servicii și operații bancare. Domeniul exporturilor este slab dezvoltat, exportându-se cu precădere pește, copră, ulei de cocos, fructe. și importându-se echipamente industriale, mijloace de transport, combustibili. Comerțul extern se realizează cu state precum SUA, Japonia, Australia și unele țări vest-europene.
Patrimoniu mondial UNESCO
Atolul Bikini, pe care s-au efectuat în trecut teste atomice, a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Vezi și
Referințe
- ↑ Names of the countries of Oceania in local languages, Omniglot. Retrieved 5 March 2011.
- ↑ „Marshall Islands”. geonames.de. Accesat în .
- ↑ population.mongabay.com
- 1 2 https://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/australasia Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
Legături externe
Guvern
- Office of the President Arhivat în , la Wayback Machine.
- Embassy of the Republic of the Marshall Islands Washington, DC Arhivat în , la Wayback Machine. official government site
- Chief of State and Cabinet Members Arhivat în , la Wayback Machine.
Informații generale
- Marshall Islands la The World Factbook
- Country Profile from New Internationalist
- Marshall Islands Arhivat în , la Wayback Machine. from UCB Libraries GovPubs
- Insulele Marshall pe Curlie
- Atlasul Wikimedia pentru the Marshall Islands
Mass media
- Marshall Islands Journal Arhivat în , la Wayback Machine. Weekly independent national newspaper
Altele
- Digital Micronesia - Marshalls by Dirk HR Spennemann, Associate Professor in Cultural Heritage Management
- Plants & Environments of the Marshall Islands Book turned website by Dr. Mark Merlin of the University of Hawaii
- Atomic Testing Information
- infoplease.com
- Pictures of victims of U.S. nuclear testing in the Marshall Islands on Nuclear Files.org Arhivat în , la Wayback Machine.
- "Kenner hearing: Marshall Islands-flagged rig in Gulf oil spill was reviewed in February"
- NOAA's National Weather Service - Marshall Islands
- Insulele Marshall riscă să se scufunde. Poate exista un popor fără țară?, 8 decembrie 2010, Ana Jităriță, Adevărul