Horia Tecău

Copilăria și începutul în tenis

La vârsta de 14 ani s-a clasat pe locul I la dublu, împreună cu Florin Mergea, la europenele pentru juniori de la San Remo.

În competițiile de juniori la dublu, a fost, împreună cu Florin Mergea, în 2002 si 2003, campion la Wimbledon și finalist la Australian Open.

În 2006 finalist la dublu, alături de mexicanul Bruno Echagaray, la turneul challenger de la Puebla, Mexic, finalist la dublu, alături de Florin Mergea, la challenger-ul de la Mamaia, finalist la dublu, alături de americanul Nick Monroe, la challenger-ul de la Manta, Ecuador.

2010

2010 a fost un an foarte bun pentru Tecău care a început cu primul său titlu la dublu, chiar în luna ianuarie, când alături de neo-zeelandezul Marcus Daniell a câștigat turneul de la Auckland. A urmat un parteneriat de succes cu suedezul Robert Lindstedt, alături de care a triumfat în turneele de la Casablanca și 's-Hertogenbosch. La Wimbledon, Tecău a ajuns din nou în finală, la opt ani după succesul de la juniori. A făcut pereche cu același Lindstedt, cei doi jucând cu trofeul pe masă, dar au foster învinși în trei seturi de perechea alcătuită din Jürgen Melzer și Philipp Petzschner.^[6]

2011

Tecău a continuat în startului anului 2011 parteneriatul cu Lindstedt, cei doi ajungând la începutul lunii ianuarie în finala turneului de la Brisbane, în care au abandonat, din cauza unei accidentări la gambă a suedezului. Problemele medicale ale scandinavului i-au împiedicat pe cei doi să-și apere trofeul în turneul de la Auckland. La primul Grand Slam al anului, la Melbourne, pereche Tecău-Lindstedt a fost desemnată cap de serie numărul 11, dar cei doi au abandonat în primul tur, din cauza aceleiași accidentări a suedezului. După acest turneu, Lindstedt a luat o pauză mai lungă pentru a se recupera.

Cu un nou partener, belgianul Dick Norman, Tecău a luat startul în turneul de la Zagreb, cei doi câștigând finala în fața perechii desemnate cap de serie numărul unu, alcătuită din spaniolii Marcel Granollers și Marc López.

2012

Tecău și-a început anul 2012 cu prima lui victorie într-un turneu de mare șlam. Pe 29 ianuarie câștigă împreună cu partenera sa, americanca Bethanie Mattek-Sands, finala de dublu mix a turnelui Australian Open disputată la Melbourne, Australia. Alături de partenerul său obișnuit Robert Lindstedt, a câștigat 4 turnee: BRD Năstase-Țiriac Trophy, UNICEF Open, SkiStar Swedish Open și Western & Southern Open, a disputat finale la Rotterdam pierdută în fața cuplului Michael Llodra / Nenad Zimonjic, Australian Open pierdută în fața fraților Bryan și o finală la Mutua Madrid Open, pierdută în fața cuplului Mariusz Fyrstenberg / Marcin Matkowski aceasta fiind prima sa finală de Masters. În luna iunie Horia a pierdut a treia finală consecutivă la Wimbledon în fața perechii Frederik Nielsen / Jonathan Marray. În luna august Tecău a câștigat primul său turneu de Masters alături de Robert împotriva perechii Rohan Bopanna / Mahesh Bhupathi. La Jocurile Olimpice de la Londra el a fost portdrapelul delegației României.^[7]

2017

La Australian Open, Horia Tecău și Jean-Julien Rojer, favoriții numărul 11, au fost eliminați în turul al treilea de către perechea Marc Polmans/Andrew Whittington (Australia/Australia). La Roland Garros,Horia Tecău și Jean-Julien Rojer,favoriții numărul 11 au fost eliminați în turul al treilea de către perechea Constant Lestienne/Corentin Moutet (Franța/Franța). La Wimbledon, Horia Tecău și Jean-Julien Rojer, favoriții numărul 11 au fost eliminați în primul tur de către perechea Thanasi Kokkinakis/Jordan Thompson (Australia/Australia). La US Open, Horia Tecău și Jean-Julien Rojer, favoriții numarul 12 au câștigat finala în fața perechei Feliciano López/Marc López (Spania/Spania) în două seturi cu scorul de 6-4,6-3.

S-a retras din activitate în 2021.^[8]

Victorii (26)

Finale pierdute (11)