Holercani, Dubăsari
| Holercani | |||
| — sat — | |||
| |||
Holercani Holercani (Transnistria) | |||
Holercani Holercani (Dubăsari) | |||
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | Republica Moldova | ||
| Raion | Raionul Dubăsari | ||
| Unitate administraivă | Raionul Dubăsari | ||
| Atestare | 15 octombrie 1607[1] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Tudor Tanasev (PDCM[2], 2023) | ||
| Populație (2014)[3] | |||
| - Total | 2.271 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2:00, vara UTC+3:00 | ||
| Cod poștal | MD-4574[4] | ||
| Prefix telefonic | +373 (248) | ||
| Prezență online | |||
| https://holercani.sat.md/ GeoNames | |||
Holercani este o localitate în raionul Dubăsari, Republica Moldova.
Atestat la 15 octombrie 1607. Distanțe: 15 km până la Dubăsari, 50 km până la Chișinău.
Descriere
Satul se află printre dealuri cu pante domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu văi și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rânii și rânișuri pe malul Râului. Budaiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stânca, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Balta, Ceairul, Rarisul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului.
Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a extins pe o suprafață de 6.750 ha și are o lungime de 128 km cu o adâncime medie de 7,5 m. Vatra veche a satului s-a dus sub apă, biserica aflată cândva pe colină s-a pomenit pe țărmul lacului de acumulare. Mai jos de Holercani, într-o zonă împădurită cu un parc enorm, se află un orășel balnear cu vile parlamentare arătoase, plajă și stație de bărci.
Etimologie
Denumirea satului provine din ucraineanul horilca (țuică/rachiu) care a stat la baza denumirii satului, formată cu sufixul -ani.
Istorie
Vladimir Nicu susține în îndreptarul bibliografic că a fost atestat la 26 ianuarie 1446,[5] cu referire la un hrisov emis de Ștefan ce Mare, unde se menționează „că aceasta adevărată slugă a noastră, Ostapcu Ogorilcu, ne-a slujit drept și credincios. De aceea, noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat, în țara noastră, în Moldova, un sat, ocina lui, pe Răut, unde a fost casa lui, anume Bugaiciouți.”,[6] considerând că Ogorilco ar fi întemeietorilor satului. Această dată a fost preluată și de alte publicații apărute ulterior. Totuși, din document rezultă că Ogorilco avea ocine pe malul râului Răut, dar nu pe Nistru.
Satul a fost menționat documentar pentru prima dată în anul 1607:[7]
„Io Mihail Moghila voievod, din mila lui dumnezeu, domn al Țării Moldovei.
Iată acest adevărat credincios boier al nostru, pan Dumitrache Chiriță mare postelnic, a slujit mai înainte sfântrăposatului părinte al domniei mele, Simion Moghila voevod, iar azi slujește și nouă drept și credincios. Și i-a dat și l-a miluit părintele domniei mele, Simion voevod, cu un sat anume Horilcanii, care este în ținutul Orhei.
Deci noi, văzând dania si miluirea părintelui domniei mele, iar domnia mea încă si dela noi am dat și am întărit boierului nostru, Chiriță postelnic, acel sat Horilcani, să-i fie si dela noi cu tot venitul.
Iar după viața noastră, cine va voi să strice întărirea noastră si miluirea de mai înainte a părintelui domniei mele, acela să fie blestemat si de trei ori blestemat. Și altul să nu se amestece.
Scris în Iași, în anul 7116 <1607> Octombrie 15.”
Localitatea este prezentată pe hărțile din sec. XVIII, Harta Moldovei întocmită de Statul Major General sub conducerea F. G. de Bowr (1769-1771)[8] o fixează ca așezare la Nistru cu loc de dislocare a armatei ruse în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.
În materialele recensământului din anii 1772-1773 găsim înregistrată localitatea Horilcani cu numai 20 de ogrăzi, moșia satului aparținând Mănăstirii “Sf. Sava” din Iași. Recensământul de la 1774 fixează aici 23 de case și 3 pustii, 11 familii de birnici și 12 familii de rufeturi (10 voluntari, 1 preot, 1 diacon). Unele vițe vechi de oameni s-au păstrat, peste ani și veacuri până în zilele noastre. Pe de altă parte, în cursul vremii, populația s-a înnoit cu familii strămutate din alte localități și regiuni.
Conform Condicii Liudilor a Visteriei Moldovei din 1803 în satul Horilcani a Mănăstirii “Sf. Sava” erau 65 de plătitori de bir de la care visteria lua anual 1128 lei.[9]
Conform recensământului Basarabiei din 1817, Holercani - sat în ocolul Nistrului de Sus a ținutului Orhei. Categoria A (starea satului bogată). 3 preoți, 1 diacon, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 staroste, 1 mazil; 75 gospodării de țărani, 2 văduve și 2 burlaci. Total 85 de gospodării și 2 de văduve. Moșia satului aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. În lunca Nistrului erau multe gradini și livezi. Locuitori se ocupau cu cultivarea tutunului și pescuitul.[10]
Conform catagrafiilor din 1835 în Holercani locuiau 117 familii de țărani, 3 familii de romi șerbi, 6 familii de mazili și ruptași și 8 familii de slujitori ai bisericii.[11]
Din a doua jumătate a sec. XIX Holercani devine moșie mănăstirească străină a Mănăstirii Sf. Mormânt.
Registrul localităților Imperiului Rus din 1859 indică pentru Holercani: sat mănăstiresc pe malul Nistrului, distanța de la orașul ținutal 27,74 km, 172 de ogrăzi și 872 de locuitori dintre care 429 bărbați și 443 femei, precum și o biserică ortodoxă.[12]
| Case | Locuitori | Cai | Vite cornute mari | Oi și capre | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1870 | 1875 | 1870 | 1875 | 1870 | 1875 | 1870 | 1875 | 1870 | 1875 | ||
| bărbați | femei | bărbați | femei | ||||||||
| 192 | 196 | 481 | 470 | 486 | 482 | 75 | 92 | 280 | 175 | 550 | 477 |
În 1885 s-au început pregătirile pentru deschiderea școlilor parohiale în moșiile mănăstirești străine. În baza datelor statistice despre sate și populația lor sau format listele a 20 de sate (inclusiv și Holercani) în care vor fi construite școli. La 31 ianuarie 1886 ca urmare a petiției Arhiepiscopului Chișinăului și Hotinului, Ober-Procurorul Sf. Sinod a permis din veniturile moșiilor străine să aloce pentru construirea școlilor în 20 de sate mănăstirești 58000 ruble și alocarea pentru întreținerea fiecărei școlii a câte 436 ruble pe an. Clădirea școlii a fost construită din piatră și asigurată de incendii pentru suma de 3000 ruble în Societatea de Asigurare Contra Incendiilor Rusă. Școala a fost deschisa în ianuarie 1887, tot atunci au început a fi predate lecții.[14] Învățătoare era Anastasia Svetenko, absolventă a Școlii Eparhiale de Fete. În 1887 școala o frecventau 32 de băieți.[15]
Din anul 1904 : “Holercani sat în jud. Orhei, volostea Criuleni, așezat pe malul Nistrului. Are 247 de case, cu o populație de 1860 de suflete; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară rusească. Din acest sat la 1872, au plecat mulți emigranți spre a se stabili în Caucaz, ademeniți de o cârmuire.”[16]
În 1911 erau 363 de gospodării și 1290 locuitori.[17]
La reforma agrară din 1918-1924, țăranii din Holercani au fost împroprietăriți cu câte 6 ha de pământ arabil și de pășune, pentru fiecare cap de familie. Locuitorii, care aveau în posesia lor mai puțin pământ, au primit și ei în plus terenuri agricole până la 6 ha.
1922 - Holercani - cercul 1, județul Orhei. Biserica Sf. Neculai zidită la 1897, din piatra; 300 de gospodării de naționalitate română; este local pentru școală bisericească. Paroh preot: Matei Nicov, de 37 ani, a absolvit seminarul teologic, în serviciu de la 1908 pe loc. Cântăreț: Andrei Plămădială, 41 ani, cu 2 clase de școală spirituală, în serviciu de la 1904 pe loc. Oficiul Criuleni 15 km, gara Chișinău 52 km, depărtare de Orhei 25 km, comuna apropiată Marcăuți 3 km.[18]
1923 - comună în plasa Criuleni, 360 clădiri la care se adaugă 40 nelocuite. Locuitori: 1457 bărbați și 1495 femei, total: 2952. Tovărășie de credit și păstrare, cooperativa de consum (1917), grădină de zarzavat, 2 școli primare mixte, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie. 2 cârciumi.[19]
1924 - județul Orhei, plasa Criuleni. Locuitori: 2952. Primar: Parubin Mihail. Învățători: Bușilă Constantin, Plămădeală Feoctista. Preot Paroh: Nicov Matei. Băcani: Buzinovschi Șulim, Caț Chița. Bănci populare: Cooperativa de credit din Holercani, capital lei 50.000, Președinte: Rotar F. Cârciumari: Svavolschi Șulim. Croitori: Cârnaț Ioan.[20]
1928 - comună rurală în județul Orhei; 1950 locuitori. Tribunalul Orhei, Judecătoria de Ocol: Criuleni. Gara Chișinău la 56 km. Băcănii: Buhinovschi Șulim, Catz Ghița, Svovolschi Șulim, Procupeț Aron, Cooperativa de Consum. Bănci: Banca Populară. Birturi: Chiriac Grigore. Cizmari: Cojocaru Simion. Croitori: Cârnaț Ion. Rotari: Sandu Gheorghe, Sandu Pavel. Agricultori: Sandu Simion.[21]
Din anul 1930, unul dintre cele mai complete din perioada antebelică include informații precise asupra demografiei satului: 1819 locuitori, inclusiv 1799 români, 4 unguri, 1 german, 1 rus, 14 evrei. Localitatea ține de plasa Mașcăuți, jud. Orhei.
1941 - în Holercani sunt înregistrate 464 de clădiri și 1851 de locuitori[22]
Demografie
Compoziție etnică
Rezultatele recensământului din 2014 privind naționalitatea populației sunt:
| 2014 | |
|---|---|
| Grup etnic | Populație |
| Moldoveni | 2 165 |
| Români | 51 |
| Nedeclarat | 50 |
Administrație și politică
Componența Consiliului local Holercani (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[23] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei | 6 | |||||||
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 3 | |||||||
| Candidat independent MARIA MARINUȚA | 1 | |||||||
| Platforma Demnitate și Adevăr | 1 | |||||||
Galerie
- Primăria Holercani
Note
- ↑ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 102. ISBN 978-9975-74-064-7
- ↑ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Holercani”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ↑ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ↑ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .
- ↑ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991, p. 437. ISBN 5-362-00842-2
- ↑ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul I (1384-1448). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975, p. 370.
- ↑ Documente privind istoria României. A. Moldova. Veacul XVII. Volumul 2 : (1606-1610). București : Editura Academiei Republicii Populare România, 1953, pag. 128-129
- ↑ Carte de la Moldavie pour servir à l'histoire militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs / Levée par l'Etat Major sous la direction de F. G. de Bawr
- ↑ Uricarul sau colecțiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor. Volumenul VIII. Th. Codrescu. Iași 1886. pag.277
- ↑ Труды Бессарабской Губернской Ученной Архивной Комиссии - И. Н. Халиппа. 1907
- ↑ ANRM, fond 134, inv. 2, dosarele: 58, 66, 71, 72
- ↑ Списки населенных мест Российской империи, составленные и издаваемые Центральным статистическим комитетом Министерства внутренних дел. - СПб.: изд. Центр. стат. ком. Мин. внутр. дел, 1861-1885. стр. 77
- ↑ Бессарабская губерния в 1870 - 1875 годах. Перечень населенных мест. Составлена А. Н. Егуновым
- ↑ Vedomostile Eparhiei Chișinăului. Chișinău, 1887, Nr.23, pag. 895-898
- ↑ Vedomostile Eparhiei Chișinăului. Chișinău, 1888, Nr.24, pag. 908
- ↑ Dicționarul geografic al Basarabiei. Zamfir Arbore. București, 1904. pag.115
- ↑ Материалы, собранные гласным Бессарабского Губернского Земства Митрофаном Васильевичем Пуришкевичем о землях, находящихся в Бессарабской Губернии, именующихся преклонеными святымь мъестамь на Востокь, ч. 3.
- ↑ Tomescu, C. N. (alcăt.). Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922
- ↑ Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923
- ↑ Anuarul "Socec" al României-Mari. București: Editura „Socec & Co.” Soc. Anon, p. 189.
- ↑ Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură București: Editura Rudolf Mosse, S.A. 1928
- ↑ Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941. București: Imprimeria Institutului Statistic, 1943, pp. 472.
- ↑ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Holercani”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]