Fitoterapie

Fitoterapia este terapia experimentată în mii de ani, bazată pe plante și nu se confundă cu terapiile naturiste care au principii și interpretări materialiste, dar și fundament "spiritual" contrar (holistic).

Fitoterapia nu este astfel o ramură a terapiei naturiste — aceasta din urmă folosește plantele și preparatele din plante ca mijloc de tratare a bolilor în funcție de pacient, ci nu în funcție de afecțiune.[1]

  • Persoana care practica fitoterapia în mod profesional (cu o pregătire prealabilă riguroasă) se numește fitoterapeut.

„Sunt convins că forma cea mai veche de tratament este fitoterapia, al cărei începuturi probabil se situează încă din paleolitic” - Acad. Constantin Bălăcescu Stolnici[2]

După remediile provenite din natură, include: terapia cu ceaiuri, terapia cu plante aromate (aromoterapie), terapia cu uleiuri (oleoterapie), terapia cu muguri de plante (gemoterapie), etc.

Note

  1. ↑ Vasilica-Mozăceni, Adrian (). Incursiune în FITOTERAPIE: Plantele medicinale în dermatocosmetică. Polirom.
  2. ↑ Bojor Ovidiu, Popescu Octavian (). Fitoterapie tradițională și modernă (ed. a 5-a, rev.). București: Fiat Lux. p. 9. ISBN 978-973-9250-89-4.

Bibliografie

  • Bojor, Ovidiu; Popescu, Octavian (), Fitoterapie tradițională și modernă (ed. a V-a, revizuită și adăugită), București: Fiat Lux 
  • Bojor, Ovidiu (), Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, București: Fiat Lux 
  • Bojor, Ovidiu; Răducanu, Dumitru (), Plante și miresme biblice: hrană pentru trup și suflet (ed. a 2-a, rev.), București: Fiat Lux 
  • Bojor, Ovidiu (), Sănătate prin semințe, legume și fructe: pledoarie pentru viață lungă (ed. a IV-a, rev.), București: Fiat Lux 
  • Vasilca-Mozăceni, Adrian (), Ghidul plantelor medicinale, Iași: Polirom 

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.