Elisabeta Rizea
| Elisabeta Rizea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | Domnești, România |
| Decedată | (91 de ani)[1] Nucșoara, Argeș, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | activist[*] partizan |
| Limbi vorbite | limba română |
Elisabeta Rizea (n. , Domnești, România – d. , Nucșoara, Argeș, România) a fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată[2] a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948.
Biografie
A fost fiica lui Ion și a Mariei Șuța.[3] Împreună cu soțul ei Gheorghe Rizea, a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu). A fost arestată[4] și torturată de autoritățile comuniste în 1952 și 1961. A executat 12 ani de închisoare fiind eliberată în 1964 conform decretului de amnistie generală.[5]
Povestea ei a devenit cunoscută publicului în urma unui interviu din 1992, inclus în documentarul Memorialul Durerii, de Lucia Hossu-Longin.[6]
Casa Elisabetei Rizea din Nucșoara, Argeș, a fost lăsată moștenire strănepotului ei, Bogdan Vârvoreanu. Acesta a înființat Asociația Elisabeta Rizea în 2017 și a pornit un amplu proiect de transformare a acestei case în casă memorială.[7]
Distincții și recunoștință
La expoziția creată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la recâștigarea Independenței Poloniei și a Anului Drepturilor Femeii, precum și a Marii Uniri a României, Institutul Polonez din București a publicat povestea a 34 de femei remarcabile din cele două țări, iar în 2020, tot la inițiativa Institutului Polonez din București, au fost prezentate o serie de filme de animație despre aceste poloneze și românce.[8]
Note
- ↑ http://www.humanitas.ro/humanitas/povestea-elisabetei-rizea-din-nuc%C5%9Foara-1 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Povestea Elisabetei Rizea..., pag. 17.
- ↑ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 380.
- ↑ Marcu, George (). Femei de seamă din România de ieri și de azi. Meronia. p. 381.
- ↑ Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Dicţionarul personalităţilor feminine din România. Meronia. p. 194-195.
- ↑ „Elisabeta Rizea, un simbol al rezistenței anticomuniste”.
- ↑ „Casa Elisabeta Rizea”, Casaelisabetarizea.ro, accesat în
- ↑ „Elisabeta Rizea, eroină a mișcării de rezistență anticomunistă”.
Bibliografie
- Elisabeta Rizea, Cornel Drăgoi: Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi, ediție îngrijită de Irina Nicolau și Theodor Nițu, Editura Humanitas 1993, ISBN 9732803991
- Rodica Mandache: Elisabeta Rizea - Mărturii, scenariu (după Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara de E. Rizea și C. Drăgoi), Editura Liternet 2005, ISBN 973-8475-87-2
Legături externe
- Site web dedicat Elisabetei Rizea Arhivat în , la Wayback Machine.
- Site-ul Fundației Noi Orizonturi: Elisabeta Rizea Arhivat în , la Wayback Machine.
- Gabriela Dimovici: A murit Mama Rizea Arhivat în , la Wayback Machine., în Căminul românesc, publicație online a comunității române din Elveția
- Site-ul emisiunii Mari români: Top 100 - Mari români Arhivat în , la Wayback Machine. (poz. 58 - Elisabeta Rizea)
- 15 ani hăituită de Securitate[nefuncțională] , 6 martie 2004, Jurnalul Național
- Luptătoarea anticomunistă Elisabeta Rizea a murit, 7 octombrie 2003, Mediafax, Adevărul
- Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu: Torturați și torționari, în nr. 40-41 din revista Memoria (editată de Fundația culturală "Memoria", sub egida Uniunii Scriitorilor)
- Mama Elisabeta Rizea, 27 iulie 2007, Ionut Baias, HotNews.ro
- Elisabeta Rizea, un simbol in lanturi, 1 martie 2004, Jurnalul Național
- Elisabeta Rizea: „Un singur lucru nu ne-au putut lua: sufletul!“ Arhivat în , la Wayback Machine., 9 iulie 2008, Elena Tăbuș, Ziarul Lumina
- Elisabeta Rizea, 1 august 2012, CrestinOrtodox.ro
- Pagina oficială a proiectului casei memoriale Elisabeta Rizea