Dmitri Ustinov

Dmitri Ustinov
Дмитрий Устинов
Date personale
Născut[1]
Samara, Imperiul Rus[1]
Decedat (76 de ani)[2][3][4][1]
Moscova, RSFS Rusă, URSS[1]
Înmormântatnecropola din zidul Kremlinului[*]
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic)
CopiiNikolai Dmitrievici Ustinov[*][[Nikolai Dmitrievici Ustinov (Soviet radiophysicist)|]]
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Imperiul Rus
Ocupațiepolitician
inginer
ofițer militar
scriitor
Limbi vorbitelimba rusă[5]
StudiiUniversitatea Tehnică de Stat Baltică[*]
Ivanovo-Voznesenski politehniceski institut[*][[Ivanovo-Voznesenski politehniceski institut |]] 
Activitate
A luptat pentruArmata Roșie
RamuraArmata Sovietică 
Ani de serviciu1941 – 1984
GradulMareșal al Uniunii Sovietice (1976)
Bătălii / RăzboaieMarele Război Patriotic
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul Victoriei,
Erou al Uniunii Sovietice (1978)
Erou al Muncii Socialiste (1942, 1961)
=Ordinul Lenin (de 11ori),
Semnătură
Prezență online

Dmitri Ustinov (în limba rusă: Дмитрий Устинов) (*30 octombrie 1908 Samara (Rusia) – †20 decembrie 1984), a fost Ministrul Apărării Uniunii Sovietice din anul 1976 până în ziua decesului. Când în anul 1941 armata nazistă a invadat Uniunea Sovietică Ustinov avea 33 de ani. Era inginer de construcții și director al Fabricii de armament "Bolșevic". Stalin l-a numit Comisar al Poporului pentru Armament, dându-i sarcina să evacueze industria de armament din orașul asediat Leningrad la est de munții Ural. În această acțiune de amploare s-au evacuat peste 80 de unități de producție de armament cu 600.000 mii de lucrători în industria armamentului (muncitori, tehnicieni, ingineri).

După război, Ustinov a jucat rol crucial în programul de confiscare a programului german de fabricare a rachetelor și apoi începerea programului spațial sovietic.

  1. 1 2 3 4 Marea Enciclopedie Rusă, accesat în
  2. Dmitrij F. Ustinow, Munzinger Personen, accesat în
  3. Dmitri Fjodorowitsch Ustinow, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  4. Dmitri Ustinov, Find a Grave, accesat în
  5. Autoritatea BnF, accesat în
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.