Criogenie

Criogenia este tehnica producerii temperaturilor foarte joase, sau domeniul fizicii al cărui obiect de studiu este „frigul adânc”. Criogenia realizează producerea artificială a acestor temperaturi și studiază comportarea substanțelor în aceste condiții. Limita domeniului este convențională, însă actual este acceptat că se referă la temperaturi sub −150 °C, adică 123 K.[1], pentru a deosebi criogenia de refrigerarea convențională. În criogenie se folosește cu preponderență scara Kelvin, a temperaturilor absolute.

Aplicațiile criogeniei se regăsesc în industria gazelor, medicină, tratamente corporale, industria alimentară, industria spațială și cea nucleară:

  • descompunerea amestecurilor de gaze și lichefierea gazelor componente: oxigen, azot, heliu, hidrogen, gaz petrolier lichefiat etc.
  • transportul pe distanțe lungi de gaze naturale
  • tratamentul anumitor boli, operații chirurgicale
  • tratamentul de slăbire prin înghețarea celulelor de grăsime
  • conservarea alimentelor folosind azot lichid
  • studiul superconductibilității și al superfluidității

Criogenia în tratamentele corporale

Note

  1. ↑ Stamatescu, p. 13

Bibliografie

  • Cornel Stamatescu, Marius Peculea, Vsevolod Radcenco, Sava Porneală, Horia Barbu: Criogenie tehnică, București: Editura Tehnică, 1982
  • Roxana Elena Ionete, Elena Carcadea, Eusebiu Ilarian Ionete, Ioan Ștefănescu, Risc tehnologic - aspecte privind aprecierea riscului unei instalații de distilare izotopică a hidrogenului, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2009

Lectură suplimentară

  • I. G. Deac, Elemente de criogenie, Editura Napoca Star, 2010

Vezi și

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.