Comuna Secusigiu, Arad
| Secusigiu | |
| — comună — | |
Secusigiu (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Arad |
| SIRUTA | 11940 |
| Reședință | Secusigiu |
| Sate componente | Secusigiu, Munar, Satu Mare, Sânpetru German |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Secusigiu[*] | Gheorghe Grad[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 139,71 km² |
| Altitudine | 85 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 5.534 locuitori |
| - Densitate | 36,77 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 317285 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Localizare în cadrul județului | |
Secusigiu (în maghiară: Székesút, în germană: Sekeschut, in sârbă Секусић) este o comună în județul Arad, Banat, România, formată din satele Munar, Satu Mare, Sânpetru German și Secusigiu (reședința).[2]
Demografie
Componența etnică a comunei Secusigiu
Români (78,12%)
Romi (8,51%)
Maghiari (3,49%)
Sârbi (1,63%)
Alte etnii (1,01%)
Necunoscută (7,25%)
Componența confesională a comunei Secusigiu
Ortodocși (73,46%)
Penticostali (9,65%)
Romano-catolici (4,79%)
Ortodocși sârbi (1,79%)
Alte religii (2,86%)
Necunoscută (7,46%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Secusigiu se ridică la 5.534 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.509 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,12%), cu minorități de romi (8,51%), maghiari (3,49%) și sârbi (1,63%), iar pentru 7,25% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,46%), cu minorități de penticostali (9,65%), romano-catolici (4,79%) și ortodocși sârbi (1,79%), iar pentru 7,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Secusigiu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Grad[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | ||||||||
| Uniunea Sârbilor din România | 1 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
Atracții turistice
- Mănăstirea Bezdin, din satul Munar, de cult ortodox sârb, construită în anul 1529, distrusă de turci, se reconstruiește între anii 1776 - 1781 în stil baroc
- Biserica romano-catolică "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din satul Sânpetru German, construită în anul 1774
- Statuia Sfântului Petru din satul Sânpetru German
- Parcul natural "Lunca Mureșului"
- Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)
- Rezervația naturală "Prundul Mare"
- Lacul cu nuferi Bezdin din satul Munar
- Pietrele de hotar de la Munar
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Parcul Natural Lunca Mureșului
- Prundul Mare
- Lunca Mureșului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)