Munteni-Buzău, Ialomița

Munteni-Buzău
—  comună  —

Stemă
Munteni-Buzău
Munteni-Buzău (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Ialomița
SIRUTA94107
ReședințăMunteni-Buzău[*]​
ComponențăMunteni-Buzău[*]​
Guvernare
 - primar al comunei Munteni-Buzău[*]​Florin Stan[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total51 km²
Populație (2021)
 - Total2.936 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal927185
Prezență online
site web oficial
GeoNames
Amplasarea în cadrul județului

Munteni-Buzău este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Așezare

Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătută prin partea sudică, în afara localității, de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Urziceni. Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este deservită de halta Munteni-Buzău.

Demografie




Componența etnică a comunei Munteni-Buzău

     Români (89,88%)

     Alte etnii (0,89%)

     Necunoscută (9,23%)




Componența confesională a comunei Munteni-Buzău

     Ortodocși (90,02%)

     Alte religii (0,51%)

     Necunoscută (9,47%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Munteni-Buzău se ridică la 2.936 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.428 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,88%), iar pentru 9,23% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,02%), iar pentru 9,47% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Munteni-Buzău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Florin Stan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal3       
Alianța pentru Unirea Românilor3       

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul, recent apărut după împroprietărirea unor familii pe nume Coloc provenite din zona montană a județului Buzău (de unde și denumirea satului), făcând pe atunci parte din comuna Cocora (după ce inițial fusese arondat comunei Reviga). În sat funcționa o școală mixtă.[8] În 1925, comuna Munteni-Buzău deja apăruse: ea era formată doar din satul de reședință (ca și astăzi), avea 1745 de locuitori și făcea parte din plasa Căzănești a județului Ialomița.[9]

În 1952, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat.[10][11]

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Munteni-Buzău” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 419.
  9. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Munteni-Buzău”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 376.
  10. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  11. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .

Vezi și

  • Coridorul Ialomiței (arie de protecție specială avifaunistică)
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.