Comuna Ciocârlia, Ialomița
| Ciocârlia | |
| — comună — | |
Ciocârlia (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Ialomița |
| SIRUTA | 100709 |
| Reședință | Ciocârlia |
| Componență | Ciocârlia, Cotorca |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Ciocârlia[*] | Eugen Voicilă[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 12,84 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 761 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 927070 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Amplasarea în cadrul județului | |
Ciocârlia este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciocârlia (reședința) și Cotorca.[2]
Așezare
Comuna se află în nord-vestul județului, la nord de orașul Urziceni și la sud de limita cu județul Buzău. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de Buzău.
Demografie
Componența etnică a comunei Ciocârlia
Români (92,12%)
Romi (1,31%)
Alte etnii (6,57%)
Componența confesională a comunei Ciocârlia
Ortodocși (93,3%)
Alte religii (6,7%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ciocârlia se ridică la 761 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 806 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,12%), cu o minoritate de romi (1,31%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,3%).[5]
Politică și administrație
Comuna Ciocârlia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Eugen Voicilă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Cotorca fiind arondat comunei Urziceni din județul Ialomița,[7] iar satul Ciocârlia (denumit Bozianca) făcând parte din comuna Gârbovi.
În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi.[8]
În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni.[9] Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului Urziceni.[10][11] În 1989, s-au desființat comunele suburbane, iar comuna Ciocârlia a fost subordonată din nou județului Ialomița.
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Cotorca, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 703.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Gârbovi”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 371.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 478. .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .