Comuna Medieșu Aurit, Satu Mare
| Medieșu Aurit | |||
| Aranyosmeggyes | |||
| — comună — | |||
| |||
Medieșu Aurit (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | România | ||
| Județ | Satu Mare | ||
| SIRUTA | 138084 | ||
| Reședință | Medieșu Aurit | ||
| Sate componente | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Marian-George Tőrők[*][1] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 103,25 km² | ||
| Altitudine | 139 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 6.224 locuitori | ||
| - Densitate | 64,73 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 447185 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
| Localizare în cadrul județului | |||
Medieșu Aurit (în maghiară Aranyosmeggyes) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Băbășești, Iojib, Medieșu Aurit (reședința), Medieș-Râturi, Medieș-Vii, Potău și Românești.[2]
Demografie
Componența etnică a comunei Medieșu Aurit
Români (82,05%)
Maghiari (8,64%)
Romi (1,08%)
Alte etnii (0,1%)
Necunoscută (8,13%)
Componența confesională a comunei Medieșu Aurit
Ortodocși (66,48%)
Reformați (8,48%)
Creștini după evanghelie (5,32%)
Romano-catolici (4,21%)
Greco-catolici (3,08%)
Penticostali (1,96%)
Alte religii (2,01%)
Necunoscută (8,45%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Medieșu Aurit se ridică la 6.224 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.683 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,05%), cu minorități de maghiari (8,64%) și romi (1,08%), iar pentru 8,13% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,48%), cu minorități de reformați (8,48%), creștini după evanghelie (5,32%), romano-catolici (4,21%), greco-catolici (3,08%) și penticostali (1,96%), iar pentru 8,45% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Medieșu Aurit este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marian-George Tőrők[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||
| Forța Dreptei | 1 | |||||||||
Personalități
- Ioan Corodan (n. 1960), senator în legislatura 2004-2008 din partea PRM
- Béla Visky (n. 1961), pastor reformat, profesor universitar
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Râul Tur (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România),
- Lunca Inferioară a Turului (arie de protecție specială avifaunistică - SPA).