Comuna Gălești, Mureș
| Gălești | |
| Nyárádgálfalva | |
| — comună — | |
Biserica de lemn din Troița | |
Gălești (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Mureș |
| SIRUTA | 116867 |
| Reședință | Gălești |
| Sate componente | Gălești, Adrianu Mare, Adrianu Mic, Bedeni, Maiad, Sânvăsii, Troița |
| Guvernare | |
| - Primar | Károly Karácsony[*][1][2] (UDMR, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 57,8 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.271 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Localizare în cadrul județului | |
Gălești (în maghiară: Nyárádgálfalva, în germană: Gallendorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Adrianu Mare, Adrianu Mic, Bedeni, Gălești (reședința), Maiad, Sânvăsii și Troița.[3]
Demografie
Componența etnică a comunei Gălești
Maghiari (85,34%)
Romi (5,11%)
Români (2,99%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (6,56%)
Componența confesională a comunei Gălești
Reformați (36,86%)
Romano-catolici (20,26%)
Unitarieni (18,71%)
Fără religie (7,13%)
Martori ai lui Iehova (5,59%)
Ortodocși (2,47%)
Adventiști (1,14%)
Alte religii (0,79%)
Necunoscută (7,05%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gălești se ridică la 2.271 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.067 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (85,34%), cu minorități de romi (5,11%) și români (2,99%), iar pentru 6,56% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (36,86%), cu minorități de romano-catolici (20,26%), unitarieni (18,71%), fără religie (7,13%), martori ai lui Iehova (5,59%), ortodocși (2,47%) și adventiști (1,14%), iar pentru 7,05% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Gălești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Károly Karácsony[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 11 | ||||||||||||
Atracții turistice
- Biserica de lemn din Maiad
- Biserica unitariană din Maiad
- Biserica romano-catolică din Troița
- Biserica de lemn din Troița
- Biserica unitariană din Sânvăsii
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului (arie de protecție specială avifaunistică)