Comuna Dumbrava Roșie, Neamț
| Dumbrava Roșie | |
| — comună — | |
Biserica de lemn din Brășăuți | |
Dumbrava Roșie Dumbrava Roșie (România) | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Neamț |
| SIRUTA | 120771 |
| Reședință | Dumbrava Roșie |
| Componență | Dumbrava Roșie Brășăuți Cut Izvoare |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Dumbrava Roșie[*] | Elena Chirițescu[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 52,82 km² |
| Altitudine | 298 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 7.579 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Amplasarea în cadrul județului | |
Dumbrava Roșie (în trecut, Vânători-Dumbrava Roșie) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Brășăuți, Cut, Dumbrava Roșie (reședința) și Izvoare.[2]
Așezare
Comuna se află în partea centrală a județului, pe malul stâng al Bistriței, imediat la sud-est de municipiul Piatra Neamț. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău, și de șoseaua județeană DJ157, care o leagă spre vest de Piatra Neamț (unde se termină în DN15), și spre est de Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D).[3] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Dumbrava.
Demografie
Componența etnică a comunei Dumbrava Roșie
Români (82,6%)
Alte etnii (17,4%)
Componența confesională a comunei Dumbrava Roșie
Ortodocși (79,79%)
Alte religii (2,44%)
Necunoscută (17,77%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dumbrava Roșie se ridică la 7.579 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.759 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,6%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,79%), iar pentru 17,77% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Dumbrava Roșie este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Elena Chirițescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||||
| Partidul S.O.S. România | 1 | |||||||||
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Vânători-Dumbrava Roșie, făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Cutu, Dumbrava Roșie, Izvoarele, Poeni, Vânători și Văleni, cu 1725 de locuitori. În comună funcționau patru mori de apă, o școală și două biserici.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 2768 de locuitori în satele Cutu, Dumbrava Roșie, Izvoarele, Vânători și Văleni.[9] În 1931, comuna a primit numele de Dumbrava Roșie și a devenit comună suburbană a comunei urbane Piatra Neamț; ea era atunci formată din satele Cutu, Dumbrava Roșie, Izvoare și Vânători.[10]
În 1950, comuna a trecut în administrarea orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a redevenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț,[11][12] statut pe care l-a avut până în 1989, când s-a renunțat la conceptul de comune suburbane, iar comuna a fost subordonată direct județului Neamț.[13]
Monumente istorice
Două obiective din comuna Dumbrava Roșie sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea din secolele al VIII-lea–al IX-lea de „la Școală” (satul Brășăuți); și situl de „la Izvoare-ferma Plantavorel” din satul Izvoare, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neolitic (cultura pre-Cucuteni, fazele II și III) și eneolitic, precum și necropole din secolul al IV-lea e.n. și secolele al XIII-lea–al XIV-lea.
Vezi și
- Piatra Șoimului - Scorțeni - Gîrleni (arie de protecție specială avifaunistică - sit Natura 2000).
- Biserica de lemn din Brășăuți
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Google Maps – Comuna Dumbrava Roșie, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Vînători-Dumbrava-Roșie” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 759–760.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Vânători-Dumbrava Roșie”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 510.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „DECRET-LEGE nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativa a teritoriului tarii”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .