Comuna Cășeiu, Cluj
| Cășeiu | |
| — comună — | |
Biserica de lemn din Gârbău Dejului | |
Cășeiu Cășeiu (România) | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | România |
| Județ | Cluj |
| SIRUTA | 56666 |
| Atestare | 1261 [1] |
| Reședință | Cășeiu |
| Sate componente | Cășeiu, Comorâța, Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc, Urișor |
| Guvernare | |
| - Primar | Marinel Baias[*][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 83,28 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.375 locuitori |
| - Densitate | 58,35 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407155 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [3] |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Localizarea comunei în județul Cluj | |
| Cășeiu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă) | |
Cășeiu (în maghiară Alsókosály) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cășeiu (reședința), Comorâța, Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor.[4]
Date geografice
Comuna Cășeiu se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș.
Comuna este compusă din centrul de comună Cășeiu și satele Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor.
Se întinde pe o suprafață de peste 83 km2, populația întregii comune fiind de 4.306 de locuitori (2011).
Demografie
Componența etnică a comunei Cășeiu
Români (85,05%)
Romi (8,39%)
Alte etnii (0,25%)
Necunoscută (6,31%)
Componența confesională a comunei Cășeiu
Ortodocși (80,37%)
Penticostali (8,85%)
Greco-catolici (2,63%)
Alte religii (1,33%)
Necunoscută (6,83%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cășeiu se ridică la 4.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.437 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,05%), cu o minoritate de romi (8,39%), iar pentru 6,31% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,37%), cu minorități de penticostali (8,85%) și greco-catolici (2,63%), iar pentru 6,83% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Cășeiu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Marinel Baias[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 4 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
Evoluție istorică
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1.850 | 2.983 | 2.446 | 77 | 1 | 199 | 260 | ||
| 1.880 | 3.208 | 2.768 | 190 | 80 | 170 | |||
| 1.890 | 3.971 | 3.337 | 171 | 243 | 220 | |||
| 1.900 | 4.489 | 3.903 | 285 | 154 | 147 | |||
| 1.910 | 4.788 | 4.081 | 269 | 160 | 278 | |||
| 1.920 | 4.537 | 4.248 | 91 | 198 | ||||
| 1.930 | 5.385 | 5.089 | 52 | 4 | 8 | 232 | ||
| 1.941 | 6.030 | 5.714 | 132 | 1 | 19 | 164 | ||
| 1.956 | 6.086 | 5.989 | 51 | 44 | 2 | |||
| 1.966 | 6.403 | 6.358 | 44 | 1 | ||||
| 1.977 | 5.954 | 5.764 | 21 | 1 | 168 | 0 | ||
| 1.992 | 4.767 | 4.621 | 26 | 120 | 0 | |||
| 2.002 | 4.860 | 4.611 | 41 | 1 | 206 | 1 | ||
Cășeiu, Cluj - evoluția demografică
| Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric
Localitatea apare menționată în documente din 1261 sub numele de Kassal.[1]
Pe teritoriul localității Cășeiu a fost descoperit Castrul roman Samum, ridicat în jurul anului 106 e.n. odată cu linia de apărare Porolissum - Tihău - Cășeiu - Ilișua.[11] [12] Inițial a fost construit din pământ apoi a fost refăcut din piatră la dimensiunile 165 x 165 metri în vremea împăratului Hadrian (în secolul al III-lea).
Cășeiu a făcut parte din plasa Dej în cadrul comitatului Solnoc-Dăbâca, devenit în perioada interbelică județul Someș.
Lăcașuri de cult
- Biserica romano-catolică din Coplean, secolul al XV-lea.
- Biserica de lemn din Gârbău Dejului „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, din secolul al XVIII-lea.
- Biserica de lemn din Leurda „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, din secolul al XVIII-lea.
Obiective turistice
- Castrul roman Samum
- Castelul Haller din Coplean (din secolul al XVIII-lea)
Personalități
- János Bartalis (29 iulie 1893, Apața, Brașov - 18 decembrie 1976, Cluj). Bartalis a trăit la Cășeiu împreună cu soția sa, din 1920 până în 1933. În scrierile sale a imortalizat viața la Cășeiu. Poeziile sale au fost traduse în română de Emil Giurgiuca (1967) și Gelu Păteanu (1974);
- Nicolae Pura (1913-1981), preot greco-catolic, rector al Academiei Teologice din Cluj, deținut politic
- Corneliu Fânățeanu (1933-2014), tenor;
- Ioan Rus (n. 1955), politician.
- Ovidiu Purdea-Someș (n. 1965), cântăreț de muzică populară;
- Liviu Constantin Bumbu (n. 1977), artist plastic.
Galerie de imagini
- Comuna Cășeiu și satele componente
Vezi și
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Biserica de lemn din Gârbău Dejului
- Castelul Haller din Coplean
Bibliografie
- Iosif Bâtiu (). Satul Cășeiu în trecut și astăzi. Editura Renașterea. ISBN 978-8248-20-5 Verificați valoarea
|isbn=: checksum (ajutor). - Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
- 1 2 Atlasul localităților județului Cluj, p. 111.
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Structura etno-demografică a României
- ↑ Raport arheologic asupra cercetărilor castrului de la Cășeiu
- ↑ „CIMEC (Cercetări arheologice)”. Arhivat din original la . Accesat în .