Comuna Bălan, Sălaj

Bălan
  comună  

Bălan (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍

Țară România
Județ Sălaj

SIRUTA140146

ReședințăBălan
Sate componenteBălan, Chechiș, Chendrea, Gălpâia, Gâlgău Almașului

Guvernare
 - PrimarDaniel Pop[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total91,74 km²

Populație (2021)
 - Total3.660 locuitori
 - Densitate40,4 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal457025

Prezență online
site web oficial
GeoNames

Localizare în cadrul județului

Bălan este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bălan (reședința), Chechiș, Chendrea, Gălpâia și Gâlgău Almașului.[2]

Demografie




Componența etnică a comunei Bălan

     Români (91,26%)

     Romi (2,51%)

     Alte etnii (6,23%)



Componența confesională a comunei Bălan

     Ortodocși (68,96%)

     Penticostali (22,6%)

     Alte religii (1,61%)

     Necunoscută (6,83%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bălan se ridică la 3.660 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.722 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o minoritate de romi (2,51%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,96%), cu o minoritate de penticostali (22,6%), iar pentru 6,83% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Bălan este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Daniel Pop[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat4      
Uniunea Salvați România1      
Alianța pentru Unirea Românilor1      
Partidul Național Conservator Român1      

Atracții turistice

  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Bălan (Bălan Josani), construcție 1695, monument istoric.[7]
  • Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului"din Bălan (Bălan Cricova), construcție 1848, monument istoric[8]
  • Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a Mănăstirii Bălan, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
  • Așezarea neolitică de la Chendea
  • Rezervația naturală "Grădina Zmeilor", cu o suprafață de 3 ha, situată la o altitudine medie de 290 m.[9][10]

Vezi și

  • Biserica de lemn din Bălan Josani
  • Biserica de lemn din Bălan Cricova
  • Biserica de lemn din Mănăstirea Bălan
  • Biserica de lemn din Gălpâia
  • Grădina Zmeilor

Note

  1. Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  7. Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul Localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). Zalău. pp. 80,81. ISBN 978-973-0-24720-6.
  8. Godea, Ioan (). Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă a Oradiei. Biserici din lemn. Oradea. p. 245.
  9. AGERPRES, REZERVAŢII NATURALE: Grădina Zmeilor din judeţul Sălaj, www.agerpres.ro
  10. Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). Zalău. p. 85. ISBN 978-973-0-24720-6.

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.