Comuna Ștefan Vodă, Călărași

Ștefan Vodă
—  comună  —
Ștefan Vodă
Ștefan Vodă (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Călărași
SIRUTA94580
Atestare documentară1895
ReședințăȘtefan Vodă
ComponențăȘtefan Vodă
Guvernare
 - primar al comunei Ștefan Vodă[*]​George Avram[*]​[1][2] (PNL, )
Suprafață
 - Total69,06 km²
Populație (2021)
 - Total2.235 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal917240
Prezență online
site web oficial
GeoNames
Amplasarea în cadrul județului

Ștefan Vodă este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Așezare

Comuna se află în centrul județului și este traversată de șoseaua națională DN21, care leagă Călărașiul de Slobozia. Prin comună trece și calea ferată Slobozia-Călărași, pe care este deservită de stația Ștefan Vodă.[4]

Demografie




Componența etnică a comunei Ștefan Vodă

     Români (94,27%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (5,64%)




Componența confesională a comunei Ștefan Vodă

     Ortodocși (92,84%)

     Alte religii (0,67%)

     Necunoscută (6,49%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ștefan Vodă se ridică la 2.235 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.270 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,27%), iar pentru 5,64% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,84%), iar pentru 6,49% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

Comuna Ștefan Vodă este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, George Avram[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal2        
Alianța pentru Unirea Românilor1        

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei făcea parte din comuna Călărașii Vechi, iar satul tocmai apăruse în jurul stației de cale ferată „Siliștea”, având numele de „Gara-Siliștea”.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează însă deja comuna ca fiind înființată, cu numele de Ștefan Vodă, având 1808 locuitori și aparținând plășii Ciocănești din județul Ialomița.[10]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat.[11][12] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[13]

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ Google Maps – Comuna Ștefan Vodă, Călărași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  8. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  9. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Gara-Siliștea” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 471.
  10. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Ștefan Vodă”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 379.
  11. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  12. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  13. ↑ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.