Bondar

Bondar

Bombus terrestris
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
InfraregnProtostomia
ÎncrengăturăArthropoda
SubîncrengăturăHexapoda
ClasăInsecta
SubclasăPterygota
InfraclasăNeoptera
SupraordinEndopterygota
OrdinHymenoptera
SubordinApocrita
InfraordinAculeata
SuprafamilieApoidea
FamilieApidae
SubfamilieApinae
TribBombini
Gen
Bombus[1][2]
Latreille, 1802
Areal de răspândire

Bondarul (Bombus) este un gen de himenoptere asemănător cu albina, dar mai mare la trup și având un corp păros, cu dungi negre și galbene, ușor de recunoscut. Termenul este românesc (f. rar, bonzar).

Este o insectă colonială, prezentând un polimorfism asemănător cu al albinelor, cu femelele ca lucrătoare. În pământ, preferabil în cuiburile unor mamifere (orbete, cârtiță, șoarece etc), sau în golurile de la baza copacilor bătrâni își organizează colonii de până la 300 sau chiar 400 de indivizi. În aceste colonii se construiesc faguri în care se depun ouă și o miere dulce-amăruie, specifică.

Adulții se hrănesc mai ales cu polen și nectar, rezervele de miere fiind folosite foarte rar în perioada de activitate. În toamnă majoritatea membrilor coloniei mor. Rămân doar femelele fecundate, care încep primăvara construirea unui nou cuib. Ele realizează câteva celule din ceară pe care le umplu cu polen și în care depun ouă. Larvele apărute sunt îngrijite până la maturitate, când preiau toată munca, devenind lucrătoare.

Este răspândit în toată România, din Delta Dunării în golul alpin. De asemenea, se găsește în cea mai mare parte a Eurasiei.

Taxonomie

Subgenurile genului Bombus

Mendacibombus, 12 specii

Bombias, 3 specii

Kallobombus, 1 specie

Orientalibombus, 3 specii

Subterraneobombus, 10 specii

Megabombus, 22 de specii

Thoracobombus, 50 de specii

Psithyrus, 30 de specii

Pyrobombus, 50 de specii

Alpinobombus, 5 specii

Bombus, 5 specii

Alpigenobombus, 7 specii

Melanobombus, 17 specii

Sibirocobombus, 7 specii

Cullumanobombus, 23 de specii

Note

  1. Integrated Taxonomic Information System, , accesat în
  2. Bees of the Azores: an annotated checklist (Apidae, Hymenoptera)[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

  • Foucart, Stéphane (). „Pesticides : un risque enfin admis pour les abeilles”. Le Monde. Accesat în . 
  • Kaae, Richard (nd). „Bees, Wasps and Ants”. Insect & Civilization Part 2. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Williams, Paul H.; Osborne, Juliet L. (). „Bumblebee vulnerability and conservation world-wide” (PDF). Apidologie. London UK: Department of Entomology, The Natural History Museum. 40 (40): 367–387. doi:10.1051/apido/2009025. Accesat în . 
  • Michener, C.D. (2000). The Bees of the World. Johns Hopkins University Press.
  • "Bees." World Book Encyclopedia 1998 ed.
  • Hasley, William D. "Bees." Collier's Encyclopedia 1990 ed.
  • Freeman, Scott. Biological Science. New Jersey: Upper Saddle River, 2002.
  • Abbott, Carl, and Bartlett, John. "Bumble Bees." Encarta Encyclopedia. 2004 ed.
  • Goulson, Dave. "Bumblebees: Their Behaviour and Ecology" 2003. Oxford University Press ISBN 0-19-852607-5
  • Goulson, Dave. A Sting in the Tale. Jonathan Cape, 2013.
  • Macdonald, M. & Nisbet, G. 2006. "Highland Bumblebees: Distribution, Ecology and Conservation." HBRG, Inverness, hbrg.org.uk. ISBN 0-9552211-0-2.
  • Schweitzer, Dale F. et al. (2012). Conservation and Management of North American Bumble Bees. Washington D.C.: U.S. Forest Service.
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.