Bacterie patogenă

Bacteriile patogene sunt bacterii care produc diferite boli la oameni la animale sau la plante.[1] Majoritatea speciilor de bacterii existente nu sunt patogene, sunt inofensive și adesea benefice, însă altele pot provoca boli infecțioase. La om, numărul speciilor de bacterii patogene este estimat a fi mai mic de o sută.[2]

Organismul uman este expus în permanență la numeroase specii de bacterii, inclusiv bacteriile comensale benefice, care se dezvoltă pe piele și pe mucoase, și bacterii saprofite, care se dezvoltă în principal în sol și pe materia în proces de descompunere. Sângele și fluidele tisulare conțin substanțe nutritive suficiente pentru a susține dezvoltarea multor bacterii. Organismul are mecanisme de apărare care îi permit să reziste invaziei microbiene a țesuturilor sale și îi conferă o imunitate naturală sau o rezistență înnăscută împotriva multor microorganisme.

Exemple: Mycobacterium tuberculosis care provoacă tuberculoza, Clostridium tetani generează tetanosul, Corynebacterium diphtheriae produce difteria, Treponema pallidum care este agentul cauzator al sifilisului, Mycobacterium leprae și Mycobacterium lepromatosis cauzează lepra.

Genuri de bacterii patogene

Gen Specii Colorație Gram Formă Necesar de oxigen Intra/Extracelular
Bacillus[3] Pozitiv Bacili Facultativ anaerob Extracelular
Bartonella[3]
  • Bartonella henselae
  • Bartonella quintana
 Negativ Bacili Aerobic Facultativ intracelular
Bordetella[3] Negative Cocobacili mici Aerob Extracelular
Borrelia[3]
  • Borrelia burgdorferi
  • Borrelia garinii
  • Borrelia afzelii
  • Borrelia recurrentis
 Negativ, greu de colorat Spirochete Anaerob Extracelular
Brucella[3]
  • Brucella abortus
  • Brucella canis
  • Brucella melitensis
  • Brucella suis
 Negative Cocobacili Aerob Intracelular
Campylobacter[3]
  • Campylobacter jejuni
 Negativ Spiralați alungiți[6]
sau formă de coc[6]		 Microaerofil[6] Extracelular
Chlamydia și Chlamydophila[3]
  • Chlamydia pneumoniae
  • Chlamydia trachomatis
  • Chlamydophila psittaci
 fără Mici, rotunzi, ovoizi Facultative sau strict aerob Obligatoriu intracelular
Clostridium[3]
  • Clostridium botulinum
  • Clostridioides difficile
  • Clostridium perfringens
  • Clostridium tetani
 Pozitiv Mari, bacili Obligat anaerob Extracelular
Corynebacterium[3] Pozitiv Bacili Majoritar facultativ anaerob Extracelular
Enterococcus[5][9]
  • Enterococcus faecalis
  • Enterococcus faecium
 Pozitiv Coci Facultativ Anaerob Extracelular
Escherichia[10][5][11] Negative Bacili Facultativ anaerob Extracelular sau Intracelular
Francisella[3]
  • Francisella tularensis
 Negative Cocobacili Strict aerob Facultativ intracelular
Haemophilus Negative Cocobacili Facultativ anaerob 5 - 10% CO2 Extracelular
Helicobacter Negative Bacili spiralați Microaerofil Extracelular
Legionella[3]
  • Legionella pneumophila
 Negativ, greu de colorat Cocobacili Aerob Facultativ intracelular
Leptospira[5][14]
  • Leptospira interrogans
  • Leptospira santarosai
  • Leptospira weilii
  • Leptospira noguchii
 Negative, greu de colorat Spirochetă Strict aerob Extracelular
Listeria[3]
  • Listeria monocytogenes
 Pozitiv, închis la culoare Bacili scurți, subțiri Facultativ anaerob Facultativ intracelular
Mycobacterium[3] fără Bacili lungi, subțiri Aerobic Intracelular
Mycoplasma[3]
  • Mycoplasma pneumoniae
 fără Indistinct 'fried egg' appearance, fără perete celular Majoritar facultativ anaerob; M. pneumoniae strict aerob Extracelular
Neisseria[5][15] Negativ Reniformi Aerob Gonococcus: facultativ intracelular
N. meningitidis: extracelular
Pseudomonas[5][16] Negativ Bacili Obligat aerob Extracelular
Rickettsia[3]
  • Rickettsia rickettsii
 Negativ, greu de colorat Bacili mici, cocobacilari Aerob Obligat intracelular
Salmonella[3]
  • Salmonella typhi
  • Salmonella typhimurium
 Negativ Bacili Facultativ anaerob Facultativ intracelular
Shigella[5][17]
  • Shigella sonnei
 Negativ Bacili Facultativ anaerob Extracelular
Staphylococcus[10] Pozitiv, culoare închisă Coci Facultativ anaerob Extracelular, facultativ intracelular
Streptococcus[3] Pozitiv Ovoid - sferic Facultativ anaerob Extracelular
Treponema[3] Negative, greu de colorat Spirochete Aerob Extracelular
Ureaplasma[10] Greu de colorat[18] Indistinct, 'fried egg' appearance, fără perete celular Anaerob Extracelular
Vibrio[5][19]
  • Vibrio cholerae
 Negativ Spirochete cu un flagel polar Facultativ anaerob Extracelular
Yersinia[5][20] Negativ, bipolar Bacili mici Facultativ anaerob Intracelular

Note

  1. ↑ Ryan, Kenneth J.; Ray, C. George; Ahmad, Nafees; Drew, W. Lawrence; Lagunoff, Michael; Pottinger, Paul; Reller, L. Barth; Sterling, Charles R. (). „Pathogenesis of Bacterial Infections”. Sherris Medical Microbiology (ed. 6th). New York: McGraw Hill Education. pp. 391–406. ISBN 978-0-07-181826-1.
  2. ↑ McFall-Ngai, Margaret (). „Adaptive Immunity: Care for the community”. Nature (în engleză). 445 (7124): 153. Bibcode:2007Natur.445..153M. doi:10.1038/445153a . ISSN 0028-0836. PMID 17215830.
  3. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Unless else specified in boxes then ref is: Fisher, Bruce; Harvey, Richard P.; Champe, Pamela C. (). Lippincott's Illustrated Reviews: Microbiology (Lippincott's Illustrated Reviews Series). Hagerstown, MD: Lippincott Williams & Wilkins. pp. 332–353. ISBN 978-0-7817-8215-9.
  4. ↑ Kurzynski TA, Boehm DM, Rott-Petri JA, Schell RF, Allison PE (). „Comparison of modified Bordet-Gengou and modified Regan-Lowe media for the isolation of Bordetella pertussis and Bordetella parapertussis”. J. Clin. Microbiol. 26 (12): 2661–3. doi:10.1128/JCM.26.12.2661-2663.1988. PMC 266968 . PMID 2906642.
  5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Fisher, Bruce; Harvey, Richard P.; Champe, Pamela C. (). Lippincott's Illustrated Reviews: Microbiology (Lippincott's Illustrated Reviews Series). Hagerstown, MD: Lippincott Williams & Wilkins. pp. 332–353. ISBN 978-0-7817-8215-9.
  6. 1 2 3 Epps SV, Harvey RB, Hume ME, Phillips TD, Anderson RC, Nisbet DJ (). „Foodborne Campylobacter: infections, metabolism, pathogenesis and reservoirs”. International Journal of Environmental Research and Public Health. 10 (12): 6292–304. doi:10.3390/ijerph10126292 . PMC 3881114 . PMID 24287853.
  7. ↑
  8. ↑ Baron, Samuel (). Medical Microbiology (ed. 4th). University of Texas Medical Branch at Galveston, Galveston, Texas. ISBN 978-0-9631172-1-2.
  9. ↑ Rollins, David M. (). „BSCI424 Laboratory Media”. University of Maryland. Accesat în .
  10. 1 2 3
  11. ↑ Cain, Donna (). „MacConkey Agar (CCCCD Microbiology”. Collin College. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ Gunn BA (). „Chocolate agar, a differential medium for gram-positive cocci”. Journal of Clinical Microbiology. 20 (4): 822–3. doi:10.1128/JCM.20.4.822-823.1984. PMC 271442 . PMID 6490866.
  13. ↑ Stevenson TH, Castillo A, Lucia LM, Acuff GR (). „Growth of Helicobacter pylori in various liquid and plating media”. Lett. Appl. Microbiol. 30 (3): 192–6. doi:10.1046/j.1472-765x.2000.00699.x . PMID 10747249.
  14. ↑ Johnson RC, Harris VG (). „Differentiation of Pathogenic and Saprophytic Leptospires I. Growth at Low Temperatures”. J. Bacteriol. 94 (1): 27–31. doi:10.1128/JB.94.1.27-31.1967. PMC 251866 . PMID 6027998.
  15. ↑ „Thayer Martin Agar (Modified) Procedure” (PDF). University of Nebraska-Medical Center, Clinical Laboratory Science Program. Accesat în .
  16. ↑ Allen, Mary E. (). „MacConkey Agar Plates Protocols”. American Society for Microbiology. Arhivat din original la . Created: 30 September 2005. Last update: 01 April 2013
  17. ↑ „Hektoen Enteric Agar”. Austin Community College District. Arhivat din original la . Accesat în .
  18. ↑ Cassell GH, Waites KB, Crouse DT, Rudd PT, Canupp KC, Stagno S, Cutter GR (). „Association of Ureaplasma urealyticum infection of the lower respiratory tract with chronic lung disease and death in very-low-birth-weight infants”. Lancet. 2 (8605): 240–5. doi:10.1016/s0140-6736(88)92536-6. PMID 2899235.
  19. ↑ Pfeffer, C.; Oliver, J.D. (). „A comparison of thiosulphate-citrate-bile salts-sucrose (TCBS) agar and thiosulphate-chloride-iodide (TCI) agar for the isolation of Vibrio species from estuarine environments”. Letters in Applied Microbiology. 36 (3): 150–151. doi:10.1046/j.1472-765X.2003.01280.x . PMID 12581373.
  20. ↑ „Yersinia pestis” (PDF). Wadsworth Center. .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.