Uracil
| Uracil | |
![]() | |
![]() | |
![]() | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 66-22-8 |
| ChEMBL | CHEMBL566 |
| PubChem CID | 1174 |
| Formulă chimică | C₄H₄N₂O₂[1] |
| Masă molară | 112,027 u.a.m.[1] |
| Punct de topire | 339 °C[2] |
| Solubilitate | 4,62 gram per kilogrami[3] |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Uracilul este o pirimidină specifică ARN-ului. Acesta grupează cu adenină, în cadrul ARN-ului, fiind înlocuit de timină la ADN.
Proprietăți
Proprietăți fizice
Compus cristalin, incolor, inodor, ce are proprietatea de a absorbi lumina. Uracilul, precum toți acizii nucleici, nu prezintă fosforescență.
Proprietăți chimice
Aparierea bazelor azotate ce conțin uracil (bază pirimidinică) și adenină (bază purinică) se realizează prin formarea de 2 legături de hidrogen.
Importanța
Sinteza
În laborator, uracilul poate fi sintetizat prin reacția citozinei cu apa, astfel: C4H5N3O + H2O → C4H4N2O2 + NH3
Vezi și
Bibliografie
- Lehninger A. (decembrie 1987), Biochimie vol I-II, v, București
- Ranga V., Teodorescu Exarcu I. (), Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București
Legături externe
- 1 2 3 „Uracil”, uracil (în engleză), PubChem, accesat în
- ↑ CRC Handbook of Chemistry and Physics (97th edition)[*], p. 3-546 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ↑ CRC Handbook of Chemistry and Physics (97th edition)[*], p. 5-166 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.


