Tălmaciu

Pentru alte sensuri, vedeți Tălmaciu (dezambiguizare).
Tălmaciu
Talmesch
Nagytalmács
—  oraș  —
Vedere a orașului Tălmaciu
Vedere a orașului Tălmaciu
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Tălmaciu se află în România
Tălmaciu
Tălmaciu
Tălmaciu (România)
Localizarea orașului pe harta României
Tălmaciu se află în Județul Sibiu
Tălmaciu
Tălmaciu
Tălmaciu (Județul Sibiu)
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Sibiu
SIRUTA145827
Atestare documentară1265
ReședințăTălmaciu[*]​
ComponențăTălmaciu[*]​, Colonia Tălmaciu, Tălmăcel
Guvernare
 - PrimarIoan Oancea[*]​[1] (PNL, octombrie 2020)
Populație (2021)
 - Total6.711 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal555700
Localități înfrățite
 - VitréFranța
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Tălmaciu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)Amplasare zonală
Tălmaciu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonală
Tălmaciu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonală

Tălmaciu (în dialectul săsesc Talmesch, germană Talmesch, Tolmisch, Gross Talmatsch, maghiară Nagy-Talmács, Nagytalmács, Talmács) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Tălmaciu (reședința), și din satele Colonia Tălmaciu și Tălmăcel.[2]

Orașul, cu o populație de 6.905 locuitori,[3] se află la o distanță de 18 kilometri de municipiul Sibiu, în direcția Râmnicu Vâlcea, pe drumul național 7 și pe linia de cale ferată care leagă Transilvania de Oltenia. Localitatea este străbătută de râul Cibin (afluent al Oltului) și de râul Sadu, afluent al Cibinului.

Denumirea

Potrivit mai multor istorici, numele localității este amintirea numelui unui trib peceneg, talmaci.

Istorie

Antichitate

Așezarea sa în apropierea defileului Oltului i-a marcat istoria. Pe raza localității, la Boița, romanii au construit un castru puternic, Caput Stenarum, care păzea ieșirea din trecătoarea drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna Sibiului și Apulum.

Evul mediu

Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au construit cetatea Landeskrone (în germană Coroana țării) pe dealul din vestul localității, în apropierea șoselei Sibiu – Râmnicu Vâlcea.

Așezarea este atestată documentar în 1265 drept Tholmach.

Evoluția statutului administrativ

Tălmaciu în Harta Iosefină a Scaunului filial al Tălmaciului, 1769-1773

După colonizarea sașilor, Tălmaciu devine centrul scaunului românesc cu același nume, cuprinzând localitățile Tălmăcel, Boița, Turnu Roșu, Racovița, Sebeșu de Jos și Plopi (astăzi dispărut). Din 1453, Scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate Scaunului Sibiului, ca subunități administrativ-teritoriale subordonate acestuia, până la desființarea Universității Săsești (instituția națională a sașilor), după instaurarea dualismului austro-ungar. Din 1987 comuna Tălmaciu este oraș.

Importanța strategică

Fiind un punct obligatoriu de trecere spre sudul Carpaților Meridionali, Tălmaciu a fost martorul a numeroase evenimente războinice. Pe aici au trecut romanii în timpul războaielor daco-romane. Multe incursiuni otomane spre Transilvania s-au derulat pe aceeași rută. Lânga Tălmaciu s-au regrupat trupele lui Mihai Viteazul, în 1599, înaintea Bătăliei de la Șelimbăr. În 1848, lângă Tălmaciu, au avut loc lupte între trupele țariste și armata generalului Bem, pentru controlul defileului, iar în 1916 teritoriul localității a fost teatrul operațiunilor militare ale Armatei Române în Bătălia Sibiului.

Perioada interbelică

Conform Dicționarului Transilvaniei, Banatului și al Tinuturilor Alipite (1921), suprafața localității era de 13.557 iugăre cadastrale. Numărul locuitorilor în 1910: 1284; în 1920: 1269, dintre care 159 români, 301 sași și șvabi, 738 germani, 7 evrei, 64 de alte etnii; numărul caselor: 193. Localitatea Tălmaciu beneficia în acea perioadă de: secretariat comunal, judecătorie cercuală (de ocol), preceptorat al tribunalului Sibiu, post de jandarmi, filială locală de poștă și telegrafie (PTTR), gară CFR și o circumscripție sanitară rurală.

Politică și administrație

Orașul Tălmaciu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Oancea[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat4         
Alianța Dreapta Unită2         

Obiective turistice

Cetatea Tălmaciu

Ruinele cetății construite la 1370 se află la sud de oraș, pe un deal ce domină trecerea spre defileul Oltului. A făcut parte din sistemul de apărare a sud-estului Transilvaniei. În două rânduri dispun regii Ungariei demolarea cetății, Vladislav în 1453 și Matia Corvin în 1489, ordinul nefiind respectat, din moment ce în anul 1535 zidurile oferă protecție armatei conduse de Ștefan Mailath.

Primarii orașului

  • 1990-1992 - Moroianu Mihail - Radu
  • 1992 - 1996 - Popa Constantin
  • 1996[5] - 2000 - Crețu Mircea-Dorin, de la CDR
  • 2000[6] - 2004 - Crețu Mircea Dorin, de la CDR
  • 2004[7] - 2008 - Barbu Constantin, de la PSD
  • 2008[8] - 2012 - Barbu Constantin, de la PSD
  • 2012[9] - 2016 - Constantin Barbu, de la USL
  • 2016[10] - 2020 - Basarabă Petru-Nicolae, de la PSD
  • 2020 - 2024 - Oancea Ioan, de la PNL

Personalități născute aici

  • Adolf Armbruster (1941-2001), istoric
  • Visarion Bălțat (n. 1959), episcop ortodox de Tulcea

Imagini

Demografie



Componența etnică a orașului Tălmaciu

     Români (84,15%)

     Romi (2,68%)

     Alte etnii (0,51%)

     Necunoscută (12,67%)



Componența confesională a orașului Tălmaciu

     Ortodocși (82,49%)

     Creștini după evanghelie (1,56%)

     Alte religii (2,32%)

     Necunoscută (13,62%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Tălmaciu se ridică la 6.711 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.905 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,15%), cu o minoritate de romi (2,68%), iar pentru 12,67% nu se cunoaște apartenența etnică.[11] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,49%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,56%), iar pentru 13,62% nu se cunoaște apartenența confesională.[12]

Tălmaciu - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia [13][14]

Vezi și

  • Biserici fortificate din Transilvania
  • Biserica Cuvioasa Paraschiva din Tălmăcel
  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
  • Frumoasa (arie de protecție specială avifaunistică)

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. 1 2 „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  5. ↑ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  6. ↑ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  7. ↑ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  8. ↑ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  9. ↑ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  10. ↑ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
  11. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  12. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  13. ↑ www.kia.hu: Date statistice 1850-2002, pag. 59-60 Arhivat în , la Wayback Machine. - accesat 26 august 2022
  14. ↑ www.recensamantromania.ro: Rezultate Recensământ 2011 - accesat 29 august 2022

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.