Planul Marshall

Planul Marshall (în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP)) a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial. El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru Statele Unite ale Americii pe continent.

Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman.

Țările care au beneficiat de ajutor în cadrul planului Marshall
George Marshall, secretarul de stat american

Istoric

La 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, secretarul de stat american George Marshall a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice[1].

La 19 iunie 1947 miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin) au semnat un comunicat prin care au invitat 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor ei satelite să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera ei de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1949 va fi înființat, la inițiativa Uniunii Sovietice, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, răspuns al Moscovei la adresa Planului Marshall. Spre deosebire de acesta, CAER era menit să le ofere sprijin economic doar țărilor de democrație populară din Europa de Est.[2]

Țări implicate

Inițial, acest plan era destinat tuturor statelor europene, însă a fost respins de URSS și sateliții ei, care se temeau de creșterea influenței americane. Planul Marshall a constat într-un ajutor financiar acordat unui număr de doar 16 state din vestul Europei. Pentru administrarea acestuia a fost înființată Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Tabelul de mai jos prezintă ajutorul acordat fiecărei țări în parte, după an.

Țara1948/49
(milioane $)
1949/50
(milioane $)
1950/51
(milioane $)
Cumulativ
(milioane $)
Austria Austria23216670468
 Belgia și Luxemburg Luxemburg195222360777
 Danemarca10387195385
Franţa Franța10856915202296
 Germania de Vest5104385001448
Grecia Grecia17515645376
Islanda Islanda6221543
Irlanda Irlanda88450133
Italia Italia5944052051204
Țările de Jos Țările de Jos4713023551128
Norvegia Norvegia8290200372
Portugalia Portugalia007070
Suedia Suedia3948260347
Elveţia Elveția00250250
Turcia Turcia285950137
Regatul Unit Regatul Unit131692110603297
Total 4.924 3.652 4.155 12.731

Anii de glorie

Planul Marshall a relansat economia Europei occidentale, care până în anii 1970 a cunoscut o dezvoltare explozivă. Germania de Vest s-a situat în fruntea acestui avânt, fiind urmată de Italia și Franța. Nivelul de trai a crescut spectaculos, dezvoltarea economică ducând la o formare de resurse foarte mari pentru programe și politici sociale.

Note

Bibliografie

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.