Pirogalol
| Pirogalol | |
![]() | |
![]() | |
| Nume IUPAC | 1,2,3-benzentriol |
|---|---|
| Alte denumiri | Acid pirogalic 1,2,3-trihidroxibenzen |
| Identificare | |
| Număr CAS | 87-66-1 |
| ChEMBL | CHEMBL307145 |
| PubChem CID | 1057 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | C6H6O3 |
| Masă molară | 126,11 g/mol |
| Proprietăți | |
| Densitate | 1,45 g/cm3 |
| Starea de agregare | solidă |
| Punct de topire | 131–134 °C |
| Punct de fierbere | 309 °C |
| Pericol | |
| Fraze R | R68, R20/21/22, R52/53 |
| Fraze S | (S2), S61, S36/37 |
![]() ![]() Atenție | |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Pirogalolul, cunoscut și ca acid pirogalic, este un compus organic cu formula C6H3(OH)3, aparținând grupei fenolilor. Este un solid alb dar, datorită sensibilității sale față de oxigen, eșantioanele sunt de obicei maronii.[1] Este unul dintre cei trei izomeri ai benzentriolului. Este folosit ca antiseptic în medicină și ca revelator în tehnica fotografică.[2]
Obținere
Pirogalolul a fost obținut prima dată de către Carl Wilhelm Scheele (în 1786), încălzind acidul galic. La rândul său, acidul galic se obține din tanin. Încălzirea produce decarboxilarea:

Note
- ↑ doi:10.1002/14356007.a19_313
Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual - ↑ „Pirogalol” la DEX online Accesat pe 6 noiembrie 2014
Vezi și
- Acid galic
- Floroglucinol
- Hidroxichinol
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.



