Pierre Gassendi

Pierre Gassendi
Date personale
Născut	22 ianuarie 1592[1][2][3][4][5] Champtercier, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța[6][7]
Decedat	24 octombrie 1655 (63 de ani)[1][2][8][4][9] Paris, Regatul Franței[10]
Înmormântat	église Saint-Nicolas-des-Champs[*][[église Saint-Nicolas-des-Champs (church located in Paris, in France)|​]]
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	filozof matematician astronom profesor universitar[*]​ astrolog[*]​ fizician teolog[*]​ naturalist scriitor preot catolic[*]​
Limbi vorbite	limba latină[8] limba franceză
Activitate
Domeniu	filozofie
Instituție	Collège de France[7][11] Universitatea Aix[*]​
Alma Mater	Universitatea Aix[*]​[7] université d'Avignon[*][[université d'Avignon (French university based in Avignon, France, inception 1227)|​]][7]
Cunoscut pentru	Exercitationes paradoxicae adversus Aristoteleos[*][[Exercitationes paradoxicae adversus Aristoteleos |​]] Syntagma philosophicum[*][[Syntagma philosophicum |​]]

Pierre Gassendi (Pierre Gassend, Petrus Gassendi; (n. 22 ianuarie 1592, Champtercier, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța – d. 24 octombrie 1655, Paris, Regatul Franței) a fost un fizician, matematician, astronom, filozof și călugăr iezuit francez.

A fost un reprezentant important al materialismului atomist.

S-a dovedit precoce, astfel că la 16 ani ținea cursuri de retorică la Digne-les-Bains. Mai târziu a devenit profesor de teologie la Aix-en-Provence și de matematică la Collège Royal din Paris.

Activitate științifică

Romanum calendarium

Opera sa a rezumat doctrina atomistă a lui Epicur și a manifestat opoziție față de aristotelism. A fost rivalul lui René Descartes și i-a combătut concepția raționalistă.

Filozofia sa materialistă a fost apreciată.

În ceea ce privește știința, a acordat o importanță deosebită experimentului. Printre cele mai deosebite rezultate științifice se pot enumera:

• În 1629 a explicat producerea haloului ca datorându-se cristalelor de gheață;
• În 1631 este primul om care observă tranzitul unei planete peste Soare, studiind tranzitul lui Mercur prezis de Johannes Kepler.
• Cu ajutorul unei camere obscure determină diametrul aparent al Lunii.

Scrieri

• 1624: Exercitationes paradoxicae adversus Aristoteles (Haga);
• Institutio astronomia, dedicată lui Richelieu;
• 1658: Petri Gassendi Dinieusis ecclesiae praepositi et in Ac. Paris Mathes Reg. Professioris, opera omnia in sex tomos divisa, în care și-a redat lucrările de filozofie;
• 1646: De proportione qua gravia decidentia acceleratur, în care expune teoria căderii accelerate a corpurilor.

Note