Oxid de etilenă
| Oxid de etilenă | |
![]() | |
![]() O moleculă de oxid de etilenă Oxigen Carbon Hidrogen | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 75-21-8 |
| ChEMBL | CHEMBL1743219 |
| PubChem CID | 6354 |
| Formulă chimică | C₂H₄O[1] |
| Masă molară | 44,026 u.a.m.[1] |
| Proprietăți | |
| Densitate | 0,82 g/cm³[2] |
| Punct de topire | −171 °F[2] |
| Punct de fierbere | 51 °F[2] |
| Presiune de vapori | 1,46 atm[2] |
| Indice de refracție(nD) | 1,35965[3] |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Oxidul de etilenă, denumit de asemenea și oxid de etenă sau oxiran, e un compus organic cu formula chimică C2H4O. E un eter ciclic. Oxidul de etilenă e un gaz inflamabil incolor la temperatura camerei, cu un miros ușor dulce; e cel mai simplu epoxid: un inel cu 3 membre constituind din un atom de oxigen și 2 de carbon.
Oxidul de etilenă a fost descoperit în anul 1859 de către chimistul francez Charles Adolphe Wurtz, care l-a preparat prin tratarea 2-cloroetanolului cu hidroxid de potasiu.
- Cl–CH2CH2–OH + KOH → (CH2CH2)O + KCl + H2O
Reacția poate fi reprezentată și astfel:
Note
- 1 2 3 „Oxid de etilenă”, Oxirane (în engleză), PubChem, accesat în
- 1 2 3 4 http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0275.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ http://chemanalytica.com/book/novyy_spravochnik_khimika_i_tekhnologa/12_obshchie_svedeniya/6084 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
Legături externe
Materiale media legate de Oxid de etilenă la Wikimedia Commons
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.


