Margareta Pogonat

Margareta Pogonat
Date personale
Născută[1][2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedată (81 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Pogonat[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCornel Coman Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
actriță de teatru[*]
actriță de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Prezență online

Margareta Pogonat (nume complet, la naștere Margareta-Caliopi Pogonat; n. , Iași, România – d. , București, România)[3] a fost actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.

Biografie

Tatăl, Alexandru Pogonat (fiul lui Petru Pogonat), a fost jurist și ofițer, mort în război în prima linie atunci când armata română a trecut Prutul. Mama sa a fost actriță, se numea Anastasia Ferichidis (la origine), cu nume de scena Sia Ferichide-Botez. Alexandru Pogonat nu a fost căsătorit cu mama Margaretei, însă a recunoscut-o drept copilul său.[4]

În perioada 1949 - 1955 își câștigă singură existența, desfășurând mai multe meserii: secretară de liceu, a fost mânuitor de păpuși, contabilă, casieră și desenator tehnic.[5] A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, clasa lui Alexandru Finți, în 1959.[3]

A debutat pe scena Teatrului de Stat din Botoșani și pe ecran în Două lozuri, ecranizare după Ion Luca Caragiale, în regia lui Aurel Mihăeș și Gheorghe Naghi (1957), în care l-a avut partener pe Grigore Vasiliu Birlic.[5]

Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani - unde debutează scenic cu rolul Rosaura din „Mincinosul” în 1959,[6] Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara [7]) și cinematografică (debut în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu).

Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria[8]." Am căutat întotdeauna, ca om și ca artist, să-mi păstrez niște date inițiale de puritate, de sensibilitate sufletească, de înțelegere față de oameni și față fenomenele din jur. Și asta pentru a reuși să îmbătrânesc frumos în viață, și pentru a-mi păstra o anumită avere din care să înzestrez personajele pe care le joc".[9]

Distincții și premii

  • Premiul de interpretare la Concursul tinerilor actori (1960) pentru rolul Ileana în “Ediție specială”
  • Medalia Meritul Cultural clasa I (6 noiembrie 1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”[10]
  • Premiul ACIN de interpretare în 1972 (pentru rolul Monica din Drum în penumbră, regia Lucian Bratu).
  • Premiul Asociației Cineaștilor din România, primit înainte de 1990[11], pentru Zestrea, regia Letiția Popa, Dragostea începe vineri, regia Virgil Calotescu(1973).[5]
  • Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2009).[3]

Teatru

Teatrul Nottara din București[12]
  • Patru lacrimi de Viktor Rozov
  • Oameni feluriți
  • Sentimente și naftalină de Sidonia Drăgușanu
  • Omul care face minuni de Radu F. Alexandru

Filmografie

An Film Rol Regizor Gen Note
1957Pasărea furtuniiUliana (debut cinematografic)Dinu NegreanurăzboiDupă roman omonim de Petru Dumitriu
1957Două lozuriȚâcaGheorghe Naghi, Aurel MiheleșcomedieDupă schița „Două loturi” de I.L. Caragiale
1963Lumină de iulieChira Samoilă, îngrijitoare de găini, iubita lui VictorGheorghe Naghidramatic
1965Amintiri din copilăriețigancaElisabeta Bostanaventuri
1967MeandreAnda, soția lui Constantin, mama vitregă a lui GeluMircea Săucanpsihologic
1968Apoi s-a născut legendaNeta CrișuAndrei Blaierdramatic
1969Tinerețe fără bătrînețemama lui Făt-FrumosElisabeta Bostanfantastic
1972Drum în penumbrăMonica Holban, dactilografă în redacția revistei Avîntul literarLucian Bratudramatic
1972Papesa Ioana (Pope Joan)țărancăMichael Andersonistoric, dramatic[13]
1973Zestreaing. Livia Gavrilescu (n. Bocancea), iubita din tinerețe a lui Doru, care lucrează pe un șantier din PiteștiLetiția Popadramatic
1973Dragostea începe vinerișefa de echipă MarietaVirgil Calotescu
1973Pistruiatulmama PistruiatuluiFrancisc Munteanupropagandăserial TV
1974Când trăiești mai adevăratIon Cojardramatic[14]
1974Trei scrisori secreteVeronica, soția maistrului Ion MoruzanVirgil Calotescudramatic
1975Actorul și sălbaticiiElvira Caratase, soția lui CosticăManole Marcuscomedie, dramatic
1975Orașul văzut de susprof. Maria Sorescu, directoarea Școlii de reeducare pentru minori nr. 1, aleasă în funcția de primarLucian Bratudramatic
1976Gloria nu cântăMamaAlexandru Bocănețmuzical
1976Pasărea speranțeiDomnița MunteanudramaticTV[15]
1977RegăsireMelaniaȘtefan Traian Romandramatic
1978E-atît de-aproape fericireaMimi Raiu, mama CristineiAndrei Cătălin Băleanudramatic
1979Clipa
1980Visul unei nopți de iarnăD-na Panait, mama Marieiteatru TV
1981Probleme personaleFlorescu, secretară de partidDavid Reudramatic
1981ConvoiulDna. OlteanuMircea Moldovandramatic
1981Lumini și umbre: Partea IMaria BălanTitus Popoviciserial TV
1982Lumini și umbre: Partea IIMaria BălanTitus Popoviciserial TV
1993GaițeleLenaNae Cosmescufilm TV[16]
1994Crucea de piatră – Ultimul bordelmama lui Radu, profesoară, cunoscută anterior drept „Cilica” de la tanti Verde din BrăilaAndrei Blaierdramatic
2002Binecuvântată fii, închisoareMaria AntonescuNicolae Mărgineanuistoric
2005Amantul marii doamne DraculaDie GoiaConstantin Dicuistoric11 episoade, serial TV[17][18]
2005CuscreleRodica BascaNae Cosmescusitcomserial TV
2006MargoIoan Cărmăzandramatic
2010Iubire și onoarebunica lui CocoIura Luncașudramaticserial TV

Note

  1. Margareta Pogonat, Česko-Slovenská filmová databáze
  2. 1 2 „Margareta Pogonat”, Internet Movie Database, accesat în
  3. 1 2 3 Ana Obretin, Margareta Pogonat a murit. Actrița avea 81 de ani, mediafax.ro, 12 mai 2014, accesat 2014-05-12
  4. „Cinemarx.ro - Margareta Pogonat”. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. 1 2 3 Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 492.
  6. Sîrbu, Eva (). „Margareta Pogonat: Să fim noi înșine...”. Actorii noştri : Interviuri uitate – 33 dintr-un deceniu. 1. Bucureşti: Editura Ara. pp. 81–88.
  7. AMINTIRI - Margareta Pogonat - tipul femeii normale, 24 iunie 2006, Evenimentul zilei
  8. Margareta Pogonat în rolul vecinei cârcotașe...[nefuncțională] , 16 septembrie 2005, Adevărul
  9. Marcu, George (). Enciclopedia personalităţilor feminine din România. Meronia. p. 515.
  10. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
  11. A murit actrița Margareta Pogonat. “Ca om era minunată, ca actriță era excepțională”, 12 mai 2014, Jurnalul Național, accesat la 22 aprilie 2016
  12. SA, Imedia Plus Group, Pope Joan (1972), Cinemagia
  13. SA, Imedia Plus Group, Când trăiești mai adevărat (1974), Cinemagia
  14. SA, Imedia Plus Group, Pasarea sperantei (1976), Cinemagia
  15. Teatru la TVR 2: ″Gaițele″ de Alexandru Kirițescu (în Romanian), TVR.RO
  16. Amantul marii doamne Dracula la Internet Movie Database
  17. SA, Imedia Plus Group, Amantul marii doamne Dracula (2005), Cinemagia

Bibliografie

  • Cristina Corciovescu, Bujor T.Rîpeanu - 1234 Cineaști români , Ed. Științifică 1996
  • Tudor Caranfil - Dicționar de filme românești , ed. Litera 2002
  • Marcu, George; Ilinca, Rodica. Enciclopedia personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2012;

Lectură suplimentară

  • Căliman, Călin. Istoria filmului românesc: 1897-2017. București: Contemporanul, 2022;
  • Sava, Valerian. Istoria critică a filmului românesc contemporan cu o Retrospectivă de la începuturi. București: Editura Meridiane, 1999
  • Toma, Iancu Napoleon. Dicționarul actorilor de film. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1977

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.