Jocurile Olimpice de vară din 1908
| Jocurile Olimpice de vară din 1908 | |||
![]() | |||
| Oraș gazdă | Londra, Regatul Unit | ||
|---|---|---|---|
| Țări participante | 22 | ||
| Sportivi | 2.008 (1.971 bărbați, 37 femei) | ||
| Probe sportive | 110 în 22 sporturi | ||
| Ceremonia de deschidere | 27 aprilie | ||
| Ceremonia de închidere | 31 octombrie | ||
| Deschise de | Regele Eduard VII | ||
| Stadion | Stadionul White City | ||
| |||
A IV-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Londra, Anglia în perioada 27 aprilie - 31 octombrie 1908. Deoarece oficialitățile grecești insistau în dorința ca întrecerile olimpice să aibă loc numai pe pământ grecesc, CIO a făcut o concesie și a aprobat organizarea la Atena a unei ediții jubiliare, în 1906, pentru a sărbători împlinirea a 10 ani de la reluarea Jocurilor Olimpice. Ulterior, rezultatele înregistrate cu această ocazie au fost considerate ca neoficiale iar Olimpiada de la Londra considerată cea de-a patra ediție.
Organizare
- Orașe candidate: Berlin, Milano și Roma. Jocurile au fost atribuite Romei dar după erupția Vezuviului din 1906, ele au fost reatribuite Londrei.
- Au participat 22 de țări și 2.008 sportivi (1971 bărbați, 37 femei) care s-au întrecut în 110 probe din 21 de sporturi.
- Sporturi din program: Atletism; Fotbal; Canotaj; Ciclism; Gimnastică; Hochei de câmp; Jeu de paume; Lacrosse; Lupte; Motonautică; Polo; Box; Rackets; Rugby; Scrimă; Sporturi nautice; Tenis; Tir; Frânghie; Tir cu arcul; Iahting.
- Gazdele au construit într-un interval foarte scurt Stadionul White City cu o capacitate de 68.000 de locuri.
- Ceremonia a fost deschisă de regele Eduard al VII-lea.
- La ceremonie, continuând practica de la Jocurile Intercalate din 1906, echipele au defilat în urma steagului național al fiecărei țări.
- Distanța probei de maraton a fost stabilită la 42,195 km (distanță oficializată în 1924). Linia de start a fost mutată pentru a permite familiei regale o bună perspectivă deoarece startul s-a dat de la Castelul Windsor.
- Proba de aruncare a discului s-a efectuat atât prin procedeul „elen”, de pe loc, cât și prin cel „modern”, cu piruetă. Pentru prima dată s-a folosit prăjina de bambus.
- Sporturi noi: bărci cu motor, polo călare, rackets, tenis în sală, jeu de paume, patinaj artistic.
Sporturi olimpice
|
|
|
|
Evenimente marcante

- Înotătorul englez Henry Taylor a fost triplu campion olimpic și supranumit de presa vremii „steaua întrecerilor”.
- La 400 m, britanicul Halswelle a alergat singur în finală, adversarii săi, toți americani, retrăgându-se în semn de protest, pentru că unul dintre ei fusese descalificat.
- La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar după ce a fost ajutat pe ultimii metri.[1] Americanul John Hayes, situat pe locul doi a făcut contestație și a fost declarat campion olimpic.
Clasamentul pe medalii
- Legendă
Țara gazdă
| Loc | Țară | Aur | Argint | Bronz | Total |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 56 | 51 | 39 | 146 | |
| 2 | 23 | 12 | 12 | 47 | |
| 3 | 8 | 6 | 11 | 25 | |
| 4 | 5 | 5 | 9 | 19 | |
| 5 | 3 | 5 | 5 | 13 | |
| 6 | 3 | 4 | 2 | 9 | |
| 7 | 3 | 3 | 10 | 16 | |
| 8 | 2 | 3 | 3 | 8 | |
| 9 | 2 | 2 | 0 | 4 | |
| 10 | 1 | 5 | 2 | 8 |
România la JO 1908

România nu a participat.
În schimb poate fi remarcată obținerea primei medalii olimpice de către un sportiv român, este vorba de atletul Ștefan Somodi din Cluj care a obținut medalia de argint la săritura în înălțime, concurând sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era în acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar.[2]
Note
- ↑ Cinci întâmplări neobișnuite la Jocurile Olimpice, Historia
- ↑ Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. Primul român medaliat a murit în mizerie, Adevărul, 6 februarie 2016
Legături externe
Materiale media legate de Jocurile Olimpice de vară din 1908 la Wikimedia Commons
