Hohenzollern-Sigmaringen

Hohenzollern-Sigmaringen
Principatul Hohenzollern-Sigmaringen
Fürstentum Hohenzollern-Sigmaringen
—  Stat al Sfântului Imperiu Roman,
Stat al Confederației Rinului,
Stat al Confederației Germane  —
← County of Zollern – →
Drapel
Drapel
Deviză națională
latină Nihil Sine Deo
Hohenzollern-Sigmaringen în 1848
Hohenzollern-Sigmaringen în 1848
Hohenzollern-Sigmaringen în 1848
CapitalăSigmaringen
LimbăLimba germană
Guvernare
Formă de guvernareprincipat
Istorie
Epoca istoricăEvul Mediu
Partiționarea Comitatului Hohenzollern1576
Transformat în Principat1623
Incorporare în Regatul Prusiei1850

Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern, care au condus Prusia și ulterior Germania până în 1918.

Istoric

Castelul Sigmaringen

Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen a fost format în 1576, în urma partajării Comitatului Hohenzollern, un fief al Sfântului Imperiu Roman. La moartea ultimului conte de Hohenzollern, Carol I (1512-1579), teritoriul a fost divizat între fii acestuia:

  • Eitel Frederic al IV-lea de Hohenzollern-Hechingen (1545–1605)
  • Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (1547–1606)
  • Christof de Hohenzollern-Haigerloch (1552–1592)

Principii de Hohenzollern-Sigmaringen au condus un mic principat din sud-vestul Germaniei. Spre deosebire de ramura Hohenzollern de Brandenburg, familia de Hohenzollern-Sigmaringen și verii lor de Hohenzollern-Hechingen, o altă ramură dinastică, au rămas catolici.


Regele Carol I
Consoarte
   Regina Elisabeta
Copii
   Principesa Maria
Regele Ferdinand I
Consoarte
   Regina Maria
Copii
   Principele Moștenitor Carol
   Principesa Elisabeta
   Principesa Maria
   Principele Nicolae
   Principesa Ileana
   Principele Mircea
Regele Carol al II-lea
Soție
   Regina-Mamă Elena
Copii
   Principele Moștenitor Mihai
Regele Mihai I
Soție
   Ana de Bourbon-Parma
Copii
   Principesa Moștenitoare Margareta
   Principesa Elena
   Principesa Irina
   Principesa Sofia
   Principesa Maria
Margareta, Custodele Coroanei române
Soț
   Principele Radu

Principatul a devenit un stat independent în 1815 după terminarea Războaielor Napoleoniene. În 1849, Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern-Hechingen au fost anexate Prusiei. Anexarea statului lor nu a însemnat însă și pierderea importanței pe care a avut-o Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Ultimul prinț, Karl Anton, a fost prim-ministru prusac în perioada 1858-1861. Cel de-al doilea fiu al său, Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit Domnitor al Principatelor Române (1866–1881) și apoi rege (1881–1914) de România, sub numele de Carol I de România, iar casa dinastică înființată de el a rămas pe tron până la sfârșitul monarhiei române în 1947. Opoziția franceză la candidatura fratelui mai mare a lui Carol, Prințul Leopold pentru tronul Spaniei a declanșat Războiul Franco-Prusac (1870–1871), care a dus la formarea (ianuarie 1871) a Imperiului German.

Jurisdicții și titluri nobiliare

Sudul Germaniei

Conți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1576–1623

  • Karl al II-lea 1576–1606
  • Johann 1606–1623

Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1623–1849

  • Johann 1623–1638
  • Meinrad I 1638–1681
  • Maximilian 1681–1689
  • Meinrad al II-lea 1689–1715
  • Joseph Franz Ernst 1715–1769
  • Karl Friedrich 1769–1785
  • Anton Aloys 1785–1831
  • Karl 1831–1848
  • Karl Anton 1848–1849

Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern după anexarea regiunii Hohenzollern-Sigmaringen

România

Domnitori Hohenzollern-Sigmaringen ai Principatelor Unite Române, 1866-1881

Regii României, 1881-1947 (Prinți până în 1881)

Conducători ai Casei de Hohenzollern-Sigmaringen și de Hohenzollern

  • Friedrich (1927-1965)
  • Friedrich Wilhelm (1965-2010)
  • Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern (2010–prezent)

Vezi și

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.