Herbert Marcuse

Herbert Marcuse
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Berlin, Imperiul German[6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Starnberg, RFG[6] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul din Dorotheenstadt[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluihemoragie cerebrală Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSophie Wertheim[*][[Sophie Wertheim |]]
Inge Neumann[*][[Inge Neumann |]]
Erica Sherover-Marcuse[*][[Erica Sherover-Marcuse (scientist)|]] Modificați la Wikidata
Număr de copii1 Modificați la Wikidata
CopiiPeter Marcuse[*][6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica de la Weimar
 Statele Unite ale Americii
 Republica Federală Germania
 Germania[9][6]
 Elveția[6] Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
sociolog[*]
teoretician politic[*]
cadru didactic universitar[*]
politolog[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBerlin[6] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[10][11]
limba engleză[11] Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Herbert Marcuse (Germană: [maʀˈkuːzə]; n. , Berlin, Imperiul German – d. , Starnberg, RFG)[12] a fost un filosof, sociolog și teoretician politic german, asociat cu Școala de Teorie Critică de la Frankfurt. Născut în Berlin, Marcuse a studiat în Berlin, în Frankfurt, și în cele din urmă în Freiburg, unde a și obținut titlul de doctor[13]. A fost o figură proeminentă a Institutului pentru Cercetare Socială bazat în Frankfurt - care mai târziu a devenit cunoscut sub numele de Școala de la Frankfurt. În cărțile sale, a criticat capitalismul, tehnologia modernă, materialismul istoric și cultura divertismentului, susținând că acestea reprezintă noi forme de control social.

La finalul studiilor sale, sfârșitul anilor '60, începutul anilor '70, Marcuse a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai proeminenți teoreticieni ai Noii Stângi și a mișcărilor studențești din Germania de Vest, Franța și Statele Unite ale Americii. Celebrat ca „tată al Noii Stângi”[14], cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Eros și Civilizație (1955) și Omul Unidimensional (1964). Opera marxistă a lui Marcuse a inspirat numeroși intelectuali radicali și activiști politici în anii 1960 și 1979, atât în Statele Unite cât și la nivel internațional.

Note

  1. 1 2 Herbert Marcuse, Frankfurter Personenlexikon, accesat în
  2. 1 2 Herbert Marcuse, Gran Enciclopèdia Catalana
  3. 1 2 Herbert Marcuse, Discogs, accesat în
  4. 1 2 Herbert Marcuse, Find a Grave, accesat în
  5. 1 2 Herbert Marcuse, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  6. 1 2 3 4 5 6 Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
  7. Маркузе Герберт, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
  8. „Herbert Marcuse”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  9. LIBRIS, , accesat în
  10. Autoritatea BnF, accesat în
  11. 1 2 CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 33.
  13. Lemert, Charles (). Social Theory: The Multicultural and Classic Readings. Westview Press.
  14. Douglas Kellner. „Illuminations”. Accesat în .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.