Grecia elenistică

Acest articol este parte a seriei despre Istoria Greciei Civilizațiile egeene Civilizația heladică (2800-1060 î.Hr.) Civilizația cicladică (3000-1100 î.Hr.) Civilizația minoică (3650-1170 î.Hr.) Civilizația miceniană (1550-1175 î.Hr.) Grecia antică Era „întunecată” a Greciei (1175-750 î.Hr.) Perioada arhaică în Grecia (750-490 î.Hr.) Grecia clasică (490-336 î.Hr.) Grecia elenistică (336-146 î.Hr.) Grecia romană (146 î.Hr.-395 d.Hr.) Grecia medievală Imperiul Bizantin Frankokratia Grecia otomană Grecia modernă Războiul de Independență Regatul Greciei Ocuparea Greciei de către Puterile Axei Războiul civil grec Dictatura coloneilor Republica Elenă Istoria Greciei pe subiecte Istoria militară a Greciei Istoria constituției elene Nume ale grecilor Istoria artei Greciei Cronologia Greciei

Grecia elenistică sau Grecia din perioada elenistică este o perioadă din istoria Greciei antice cuprinsă între decesul lui Alexandru cel Mare 323 î.Hr. și apariția Imperiului Roman 31 î.Hr.^[1] Termenul „elenistic” a fost folosit prima dată de istoricul german Johann Gustav Droysen în lucrarea sa Geschichte des Hellenismus (1836 și 1843). Epoca elenistică a fost definită de istoricii secolului al XIX-lea pe baza unui criteriu lingvistic și cultural, și anume creșterea importantă a regiunilor în care oamenii vorbeau limba greacă (Ἑλληνιστής, Hellēnistḗs) și prin urmare fenomenul de expansiune a elenismului.

Cultură

Referințe și note