Comuna Mica, Mureș
| Mica | |
| Mikefalva | |
| — comună — | |
Biserica de lemn din Abuș | |
Mica (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 118209 |
| Reședință | Mica |
| Componență | Mica, Abuș, Căpâlna de Sus, Ceuaș, Deaj, Hărănglab, Șomoștelnic |
| Guvernare | |
| - Primar | János Beres[*][1] (UDMR, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 63,9 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.821 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
![]() Localizare în cadrul județului | |
Mica (în maghiară Mikefalva, în germană Nickelsdorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Abuș, Căpâlna de Sus, Ceuaș, Deaj, Hărănglab, Mica (reședința) și Șomoștelnic.[2]
Demografie
Componența etnică a comunei Mica
Maghiari (44,16%)
Romi (35,45%)
Români (17,09%)
Alte etnii (0,08%)
Necunoscută (3,22%)
Componența confesională a comunei Mica
Reformați (32,94%)
Ortodocși (24,91%)
Penticostali (15,04%)
Fără religie (13,11%)
Unitarieni (7,36%)
Romano-catolici (2,76%)
Alte religii (0,44%)
Necunoscută (3,44%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mica se ridică la 4.821 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.539 de locuitori.[3] Cei mai mulți locuitori sunt maghiari (44,16%), cu minorități de romi (35,45%) și români (17,09%), iar pentru 3,22% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (32,94%), cu minorități de ortodocși (24,91%), penticostali (15,04%), fără religie (13,11%), unitarieni (7,36%) și romano-catolici (2,76%), iar pentru 3,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Mica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, János Beres[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 11 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||||||||
Atracții turistice
- Biserica de lemn din Abuș
- Biserica unitariană din Deaj
- Conacul Pataki din Deaj
- Biserica unitariană din Hărănglab
- Castelul „Apor” din satul Abuș
- Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Imagini
.jpg)
- Primăria comunei (Conacul Keresztes-Eperjesi, monument istoric)
Mica
Biserica ortodoxă.jpg)
Drumul Mica-Ceuaș
Castelul Apor din Abuș (monument istoric)
Statuia lui Ioan Nepomuk din Abuș
Căpâlna de Sus
Biserica ortodoxă
Monumentul eroilor
Deaj
Conacul Pap (monument istoric)
Râul Târnava Mică la Deaj
Biserica ortodoxă
Deaj
Biserica reformată din Deaj (1880)
Turnul bisericii reformate
Poarta de lemn
Clopotnița bisericii reformate
Conacul Pataki din Deaj (monument istoric)
Biserica unitariană din Deaj (monument istoric)
Biserica unitariană din Deaj (monument istoric)
Hărănglab
Monumentul eroilor
Biserica reformată
Hărănglab
Biserica unitariană din Hărănglab (1750)
Ceuaș
Biserica reformată din Ceuaș (1835)
Ceuaș
Biserica reformată din Ceuaș (1835)
Ceuaș


