Comuna Mătăsaru, Dâmbovița

Mătăsaru
—  comună  —
Mătăsaru se află în România
Mătăsaru
Mătăsaru
Mătăsaru (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Dâmbovița
SIRUTA68048
ReședințăTețcoiu
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Mătăsaru[*]​Constantin-Robert Dumitru[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total51,14 km²
Populație (2021)
 - Total4.836 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Mătăsaru
Poziția localității Mătăsaru
Poziția localității Mătăsaru

Mătăsaru este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Crețulești, Mătăsaru, Odaia Turcului, Poroinica, Puțu cu Salcie, Sălcioara și Tețcoiu (reședința).[2]

Așezare

Comuna este situată în sudul județului, și este străbătută de șoseaua DN7 și de autostrada A1, ambele legând Bucureștiul de Pitești.

Demografie



Componența etnică a comunei Mătăsaru

     Români (84,84%)

     Romi (9,18%)

     Alte etnii (0,08%)

     Necunoscută (5,89%)




Componența confesională a comunei Mătăsaru

     Ortodocși (93,53%)

     Alte religii (0,29%)

     Necunoscută (6,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mătăsaru se ridică la 4.836 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.462 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,84%), cu o minoritate de romi (9,18%), iar pentru 5,89% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,53%), iar pentru 6,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Mătăsaru este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Constantin-Robert Dumitru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal6      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Mătăsaru făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița, și era alcătuită din satele Mătăsaru, Odaia Turcului, Crețulești și Pănești, cu o populație de 1425 de locuitori. În comună funcționau două biserici, o școală, o moară de apă și una cu aburi.[7] În 1925, comuna avea aceeași componență și făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, având 2190 de locuitori.[8]

În 1950, ea a fost arondată raionului Găești din regiunea Argeș, iar în 1968 a redevenit parte din județul Dâmbovița, reînființat. Comuna a preluat și alte sate din jur, mutându-și reședința la Tețcoiu.[9]

Personalități

  • Ioan Ioniță (1924 - 1987) – general, ministru al Forțelor Armate Române

Referințe

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  7. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Mătăsarul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 299.
  8. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Mătăsaru”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 252.
  9. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .

Vezi și

  • Lunca Mijlocie a Argeșului (arie de protecție specială avifaunistică)
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.