Comuna Estelnic, Covasna
| Estelnic | |||
| Esztelnek | |||
| — comună — | |||
![]() Biserica romano-catolică din Estelnic | |||
| |||
Estelnic (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 65154 | ||
| Atestare documentară | 1334 | ||
| Reședință | Estelnic | ||
| Componență | Estelnic Cărpinenii Valea Scurtă | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Estelnic[*] | Balázs Salamon[*][1] (IND, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 93,11 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 1.111 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 527143 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
![]() Poziția localității Estelnic | |||
Estelnic (maghiară Esztelnek) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Cărpinenii, Estelnic (reședința) și Valea Scurtă.[2] S-a desprins în anul 2005 din comuna Poian.
Demografie
Componența etnică a comunei Estelnic
Maghiari (91,18%)
Romi (6,03%)
Români (1,35%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (1,44%)
Componența confesională a comunei Estelnic
Romano-catolici (94,87%)
Reformați (1,98%)
Ortodocși (1,35%)
Alte religii (0,18%)
Necunoscută (1,62%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Estelnic se ridică la 1.111 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.182 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (91,18%), cu minorități de romi (6,03%) și români (1,35%), iar pentru 1,44% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (94,87%), cu minorități de reformați (1,98%) și ortodocși (1,35%), iar pentru 1,62% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație
Comuna Estelnic este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Balázs Salamon[*], politician independent, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 9 | ||||||||||
Monumente istorice
- Biserica romano-catolică
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
- Tinovul Apa Lină - Honcsok (arie de protecție specială avifaunistică)




