Clorură de bariu
| Clorură de bariu | |
![]() Sticlă de ceas cu clorură de bariu | |
| Denumiri | |
|---|---|
| Identificare | |
| Număr CAS | 10361-37-2; 10326-27-9 (dihidrat) |
| ChEMBL | CHEMBL3184191 |
| PubChem CID | 5360350, 139046011 25204, 5360350, 139046011 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | BaCl2 |
| Aspect | solid de culoare albă |
| Masă molară | 208,23 g/mol (anhidru); 244,26 g/mol (dihidrat) |
| Proprietăți | |
| Densitate | 3,856 g/cm3 (anhidru); 3,0979 g/cm3 (dihidrat) |
| Starea de agregare | solidă |
| Punct de topire | 962 °C 960 °C (dihidrat) |
| Punct de fierbere | 1560 °C |
| Solubilitate | în apă:31,2 g/100 mL (0 °C) 35,8 g/100 mL (20 °C) 59,4 g/100 mL (100 °C) , solubil în metanol, insolubil în etanol, acetat de etil |
| NFPA 704 | |
0
2
0
-
| |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Clorura de bariu este o sare a bariului cu acidul clorhidric cu formula chimică BaCl2. Este una dintre cele mai comune săruri de bariu solubile în apă. Ca și alte săruri ale bariului, clorura de bariu este toxică și colorează flacăra într-o culoare galben-verzuie. De asemenea, este higroscopică și are o importanță foarte mare ca reactiv de laborator, deoarece folosește la descoperirea anionului de sulfat:
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.

