Armata Ungariei

Armata Ungariei
Magyar Honvédség

Steagul și emblema
Fondată 16 mai 1848[1][2]
Forma actuală 15 martie 1990[3][4]
Categorii de arme Forțele Terestre Ungare
Forțele Aeriene Ungare
Sediul Budapesta
Conducere
Comandantul Suprem al Armatei János Áder
Ministrul Apărării Tibor Benkő
Șeful Statului Major General General-colonel Ferenc Korom
Resurse umane
Vârsta de recrutare 18–40 de ani[5]
Serviciu militar obligatoriu Nu (Suspendată pe 3 noiembrie 2004)[6]
Disponibili pentru
serviciul militar		 2.349.948[7] bărbați, vârsta 16–49 2010 est.,
2.290.568[7] femei, vârsta 16–49 (2010 est.)
Apți pentru
serviciul militar		 1.902.639[7] bărbați, vârsta 16–49 (2010 est.),
1.897.378[7] femei, vârsta 16–49 (16–49)
Număr anual de persoane care
împlinesc vârsta necesară		 59.237[7] bărbați (2010 est.),
55.533[7] femei (2010 est.)
Personal activ 37.650<[8]
Personal în rezervă 20.000 (2026)[9]
Personal desfășurat  Afghanistan - 100[10]
 Bosnia and Herzegovina - 160[11]
 Congo - 2[12]
 Cyprus - 77[13]
 Egypt - 26[11]
 Georgia - 8[14]
 Kosovo - 203[15]
 Lebanon - 4[13]
 Mali - 15[16]
 Somalia - 4[17]
 Western Sahara - 7[13]
Cheltuieli
Buget HUF350 miliarde ($1.21 miliarde; 2017)[18]
Procent din PIB 0.94%
Industrie
Furnizori externi  Sweden
 Russia
 United States
 China
 France
 Israel
Fost:
 Uniunea Sovietică
Alte articole
Istorie Istoria militară a Ungariei

Armata Ungariei este armata națională a Ungariei. Are două categorii de arme: Forțele Terestre Ungare și Forțele Aeriene Ungare.

Termenul „Forța de Apărare Domestică” a fost inițial folosită pentru a desemna forțele armate fondate de Lajos Kossuth și de Comitetul Național de Apărare al Parlamentului Ungar Revoluționar în timpul Revoluției Maghiare din 1848. În conformitate cu Compromisul austro-ungar din 1867, ungurilor le-a fost permis să aibă propriile forțe pentru apărarea patriei, distincte și independente de Armata Imperială și Regală. Astfel, Magyar Királyi Honvédség a devenit Armata Regatului Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.

Referințe

  1. ↑ Csákváriné Kottra, Györgyi (). Magyar zászlók a honfoglalástól napjainkig. Budapest: Kossuth Kiadó. p. 99. ISBN 978-963-09-6494-4.
  2. ↑ Tarján M., Tamás. „1848. május 16. | A Batthyány-kormány megalapítja a magyar honvédsereget”. Rubicon. Accesat în .
  3. ↑ HM Igazgatási és Jogi Főosztály, ed. (). „A honvédelmi miniszter 2/1990. (III. 31.) HM rendelete a honvédségi szervezetek elnevezéséről és bélyegzőhasználatáról”. Honvédségi Közlöny. Zrínyi Katonai Könyv- és Lapkiadó. 46 (7): 137.
  4. ↑ „1990. évi XVI. törvény a Magyar Köztársaság Alkotmányának módosításáról”. 1000 év törvényei. Accesat în .
  5. ↑ „2013. évi XCVII. törvény a honvédségi adatkezelésről, az egyes honvédelmi kötelezettségek teljesítésével kapcsolatos katonai igazgatási feladatokról”. CompLex Hatályos Jogszabályok Gyűjteménye. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ Katonai alapismeretek (PDF). Budapest: Zrínyi Kiadó. . p. 5. ISBN 978-963-327-490-3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  7. 1 2 3 4 5 6 „The World Factbook – Hungary”. CIA. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. ↑ https://honvedelem.hu/hirek/hazai-hirek/elfogadta-az-orszaggyules-a-magyar-honvedseg-hivatasos-katonai-letszamat.html Arhivat în , la Wayback Machine.)
  9. ↑
  10. ↑ „International Security Assistance Force (ISAF): Key Facts and Figures” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  11. 1 2 Szűcs, László. „Krétától Afganisztánig: Tíz békefenntartó misszió, amelyben magyar katonák vettek részt”. Honvédelem.hu. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ „Váltás az EUSEC RD Congo misszióban”. Honvédelem.hu. Arhivat din original la . Accesat în .
  13. 1 2 3 „United Nations Peacekeeping – Troop and police contributors” (PDF).
  14. ↑ „European Union Monitoring Mission (EUMM): Mission Facts and Figures”.
  15. ↑ „KFOR - Troop Numbers & Contribution Nations”. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. ↑ „EUTM Mali: meghosszabbította a kormány a magyar részvételt”. Honvédelem.hu. Arhivat din original la . Accesat în .
  17. ↑ „Négy embert küld a honvédség Szomáliába”. Magyar Nemzet Online. Arhivat din original la . Accesat în .
  18. ↑ „Budget 2017: Hungary to spend €3.7 billion more than it should next year”. hungarytoday.hu. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.