Alexandria, România

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Egipt, vedeți Alexandria, Egipt. Pentru alte localități cu același nume, vedeți Alexandria (dezambiguizare).
Alexandria
—  municipiu și reședință de județ[*]​  —
Gara Alexandria
Prefectura
Statuia lui Liviu Vasilică
Monumentul eroilor

Stemă
Stemă
Alexandria se află în România
Alexandria
Alexandria
Alexandria (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Teleorman
SIRUTA151790
Atestare documentară1834
Numit dupăAlexandru Dimitrie Ghica[1]
ReședințăAlexandria[*]​
ComponențăAlexandria[*]​
Guvernare
 - primar al municipiului AlexandriaVictor Drăgușin[2][3] (PSD, )
Suprafață
 - Total9,56 km²
Altitudine[4]47 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total40.390 locuitori
 - Densitate5,282 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal140001–140113
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Alexandria
Poziția localității Alexandria
Poziția localității Alexandria

Alexandria este municipiul de reședință al județului Teleorman, Muntenia, România.[5] Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță de București.

Scurt istoric

Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Moritz von Ott[6], orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.[7]

Demografie



Componența etnică a municipiului Alexandria

     Români (86,57%)

     Romi (1,79%)

     Alte etnii (0,08%)

     Necunoscută (11,56%)




Componența confesională a municipiului Alexandria

     Ortodocși (86,02%)

     Alte religii (1,56%)

     Necunoscută (12,42%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Alexandria se ridică la 40.390 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 45.434 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,57%), cu o minoritate de romi (1,79%), iar pentru 11,56% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,02%), iar pentru 12,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Populația aflată în evidența serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor, actualizată la data de 01.01.2020, la nivelul Municipiului Alexandria însumează 49.878 persoane.

Din totalul de 49.878 persoane, 23.868 sunt bărbați, iar diferența de 26.010 sunt femei.[11]

Alexandria - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Alexandria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Victor Drăgușin, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Partidul Național Liberal5           
Alianța pentru Unirea Românilor2           
Dobre Dan-George1           

Turism

Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”
  • Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 și 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Aici sunt depuse osemintele domnitorului în cinstea căruia s-a dat numele catedralei: Alexandru Dimitrie Ghica.
  • Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1842-1846, restaurată în 1902-1904)
  • Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1852)
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
  • Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861)
  • Monumentul ridicat în memoria țăranilor uciși în timpul Răscoalei din 1907
  • Monumentul eroilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul primului război mondial
  • Busturile lui Alexandru Ghica și Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de către sculptorul I. Iordănescu
  • Muzeul Județean Teleorman [13]

Personalități

  • Mihai Ciubotaru (n. 1967), savant, profesor de biologie moleculară la Yale University din SUA[14];
  • Adrian Florescu (n. 1970), politician;
  • Ion Moraru, profesor de istorie, publicist, scriitor, s-a născut la 24 decembrie 1932, la Vaslui, dar a trăit pe meleagurile Teleormanului, care „l-a adoptat”;
  • Alexandru Colfescu (1899 - 1976), primar, magistrat, publicist, solist vocal, violonist și interpret de romanțe;
  • Anghel Demetriescu (1847 - 1903), istoric, scriitor;
  • Iancu Borcea Cârlig (1898 / 1899 - aprox. 1981), țambalist, cântăreț de folclor și café-concert;
  • Liviu Vasilică (1950 - 2004), cântăreț de muzică populară;
  • Cătălin Botezatu (n. 1966), creator de modă;
  • N. I. Apostolescu (1876 - 1918), istoric literar.
  • Mihai Verbițchi (n. 1957), actor de teatru și film

Transport

Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele:

Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt:

  • Alexandria - București, 88 km;
  • Alexandria - Pitești, 120 km;
  • Alexandria - Craiova, 140 km;
  • Alexandria - Zimnicea, 45 km;
  • Alexandria - Turnu Măgurele, 48 km;
  • Alexandria - Giurgiu , 80 km.

Orașul Alexandria se află pe linia de cale ferată CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.

Referințe

  1. ↑ Neagu Djuvara (), O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, București: Editura Humanitas, p. 186, ISBN 978-973-50-1952-5
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  3. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  4. ↑ http://www.alexandria.ro/alexandria/asezare-geografica/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  6. ↑ Arhiva de arhitectura
  7. ↑ P, A. (), Știi de unde vine denumirea orașului tău? Etimologia numelor orașelor și județelor României, Atlas Geografic
  8. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  9. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  11. ↑ Bdan F. „referinta pop”. Arhivat din original la 2020-10-27. Accesat în 25 octombrie 2020. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  12. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  13. ↑ „Site Oficial Muzeul Judetean Teleorman”. Arhivat din original la 2020-10-27. Accesat în 25 octombrie 2020. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  14. ↑ Mihai Ciubotaru (în engleză), ResearchGate

Vezi și

  • Vitănești - Răsmirești (arie de protecție specială avifaunistică).

Bibliografie

  • Constantin N. Velichi, Conspiratorii, Editura Albatros, București, 1979
  • Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul așezărilor urbane din România, București, 2013.

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.