1878

1878 în alte calendare
Ab urbe condita	2631
Calendarul armean	1327 ; ԹՎ ՌՅԻԷ
Calendarul Bahá'í	34 / 35
Calendarul bengalez	1284 / 1285
Calendarul berber	2828
Calendarul bizantin	7386 / 7387
Calendarul budist	2422
Calendarul burmez	1240
Calendarul chinezesc	4574 / 4575
Calendarul coptic	1594 / 1595
Calendarul ebraic	5638 / 5639
Calendarul etiopian	1870 / 1871
Calendarul republican francez	LXXXVI / LXXXVII; 86 / 87
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	1933 / 1934
Shaka Samvat	1800 / 1801
Calendarul iranian	1256 / 1257
Calendarul islamic	1294 / 1296
Calendarul japonez	Meiji 11; (明治11年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4211
Era Juche	-33
Calendarul minguo	34 înainte ROC; 民前34年
Calendarul seleucid	2189 / 2190
Calendarul tailandez	2421

1878
MDCCCLXXVIII

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XVIII ◄ Secolul XIX ► Secolul XX · ►
◄ · Anii 1850 · Anii 1860 ◄ Anii 1870 ► Anii 1880 · Anii 1890 · ►
◄◄ · ◄ · 1873 · 1874 · 1875 · 1876 · 1877 ◄ 1878 ► 1879 · 1880 · 1881 · 1882 · 1883 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Evenimente

1/13 iunie-1/13 iulie: Congresul de la Berlin.

Ianuarie

9 ianuarie: Umberto I devine rege al Italiei (până în anul 1900).
11 ianuarie: Guvernul român începe demersurile diplomatice cu Rusia pentru păstrarea sudului Basarabiei.
12 ianuarie: Trupele române cuceresc Smârdanul capturând 4 obuziere Krupp.
19 ianuarie: A fost încheiat armistițiul în războiul ruso-româno-turc.

Februarie

2 februarie: Grecia declară război Turciei.
12 februarie: Trupele române intră în Vidin.
15 februarie: Opoziția îi cere domnitorului Carol I să abdice decât să cedeze o parte din teritoriul țării.
20 februarie: Papa Leon al XIII-lea își începe pontificatul.

Martie

3 martie: La San Stefano, Rusia și Turcia au încheiat Tratatul de pace prin care se recunoaște independența României, dar îi sunt luate 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), primind în schimb Dobrogea, fără gurile Dunării (care au revenit Rusiei).
3 martie: Este stabilită Ziua Națională a Bulgariei.

Mai

21 mai: În Germania se produce un atentat împotriva împăratului Wilhelm I, care este rănit la obraz, brațe, cap și spate.
25 mai: Clubul de fotbal Manchester United este fondat.

Iunie

1 iunie: Apar primii bani românești de hârtie.
13 iunie-13 iulie: Congresul de la Berlin. Întâlnire diplomatică a marilor puteri europene, în cadrul căreia Tratatul de la Berlin a înlocuit Tratatul de la San Stefano.
19 iunie: La Congresul de la Berlin, este primită și delegația României. Deși cobeligerantă, României nu i se recunoaște acest drept. În urma discuțiilor rămân valabile în general aceleași clauze ale Tratatului de la San Stefano, cu mențiunea că România primește și gurile Dunării.

Iulie

1 iulie: Tratatul de la Berlin. Tratatul de la Berlin a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878. A fost recunoscută independența României, creându-se, astfel, premisele pentru Unirea din 1918.
2 iulie: Mihail Kogălniceanu propune domnitorului Carol I să schimbe denumirea țării, eventual în Mare Ducat, iar principelui să i se acorde titlul de Alteță Regală.
4 iulie: Prim-ministrul I.C. Brătianu are un grav accident după ce trăsura în care se afla se răstoarnă.

Septembrie

11 septembrie: Agenției diplomatice române de la Viena îi este recunoscut statutul de ambasadă (prima ambasadă română din străinătate).
30 septembrie: În urma unor dezbateri aprinse, cu 83 voturi pentru și 27 împotrivă, Camera a adoptat hotărârile Congresului de la Berlin.

Octombrie

1 octombrie: Are loc cedarea Basarabiei.
8 octombrie: Bucureștiul primește cu onoruri, printr-o paradă militară, Armata Română trecând pe Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei), declarând sfârșitul Războiului de Independență.

Nedatate

1878-1880. Al Doilea Război Anglo-Afgan, dintr-o serie de trei confruntări armate.

Arte, științe, literatură și filozofie

Auguste Renoir pictează Doamna Charpentier și copiii săi.
Ion Creangă publică Ivan Turbincă și Povestea unui om leneș.
Hector Malot publică Singur pe lume.
Jan Matejko pictează Bătălia de la Grunwald.
Lev Tolstoi publică Anna Karenina.
Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.
Thomas Alva Edison perfecționează telefonul lui Bell (amplificând vocea cu ajutorul curenților de inducție) și, folosind microfonul inventat de Emile Berliner, brevetează telefonul cu bobină de inducție și microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel.

Nașteri

5 ianuarie: Emil Gîrleanu, prozator, jurnalist român (d. 1914)
25 ianuarie: Ernst F.W. Alexaderson (Ernst Frederick Werner Alexanderson), inginer electrotehnist și pionier al televiziunii, american de origine suedeză (d. 1975)
26 ianuarie: Luís de Orléans-Braganza, prinț moștenitor al tronului Imperiului Braziliei (d. 1920)
5 februarie: André Citroën, fondatorul mărcii Citroën (d. 1935)
8 februarie: Martin Buber, filosof austriac (d. 1965)
29 martie: Elena Farago (n. Elena Paximade), poetă română (d. 1954)
27 aprilie: Sadriddin Aini, scriitor tadjic (d. 1954)
7 mai: Prințesa Isabelle de Orléans, ducesă de Guise (d. 1961)
8 mai: Ducesa Maria de Mecklenburg, fiica Marelui Duce de Mecklenburg (d. 1948)
12 mai: Massimo Bontempelli, scriitor italian (d. 1960)
26 mai: Isadora Duncan, dansatoare americană (d. 1927)
5 iunie: Pancho Villa, revoluționar mexican (d. 1923)
7 iulie: Arhiducesa Elisabeta Amalia a Austriei, prințesă de Liechtenstein (d. 1960)
18 iulie: Maruca Cantacuzino, soția prințului Mihail G. Cantacuzino și a lui George Enescu (d. 1969)
19 iulie: Anton Bibescu, prinț român (d. 1951)
2 august: Prințesa Ingeborg a Danemarcei, ducesă de Västergötland (d. 1958)
1 septembrie: Prințesa Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1942)
22 septembrie: Prințul Miguel de Braganza (d. 1923)
9 octombrie: Maria Gabriela de Bavaria, prințesă a Bavariei (d. 1912)
7 noiembrie: Lise Meitner, fiziciană austriaco-suedeză (d. 1968)
12 noiembrie: József Sebestyén, heraldist român (d. 1964)
22 noiembrie: Mihail al II-lea al Rusiei, țar al Rusiei (1899-1904), (d. 1918)
6 decembrie: Iosif Vissarionovici Stalin, conducător sovietic (1922-1953), (d. 1953)
25 decembrie: Louis Chevrolet, constructor de automobile de origine elvețiană (d. 1941)

Decese

9 ianuarie: Regele Victor Emmanuel al II-lea al Italiei (n. Vittorio Emanuele Maria Alberto Eugenio Ferdinando Tommaso di Savioa), 57 ani (n. 1820)
7 februarie: Papa Pius al IX-lea (n. Giovanni Maria Mastai-Ferretti), 85 ani, italian (n. 1792)
19 februarie: Charles-François Daubigny, 61 ani, pictor francez (n. 1817)
8 martie: Arhiducele Francisc Carol al Austriei, 75 ani, tatăl împăratului Franz Joseph al Austriei (n. 1802)
9 martie: Mirza Fatali Akhundov, 64 ani, scriitor și filozof azer (n. 1812)
20 martie: Julius Robert von Mayer, 63 ani, naturalist și medic german (n. 1814)
12 iunie: George al V-lea de Hanovra (n. Georg Friedrich Alexander Karl Ernst Augus), 59 ani, ultimul rege al Hanovrei (n. 1819)
26 iunie: Mercedes d'Orléans (n. María de las Mercedes Isabel Francisca de Asís Antonia Luisa Fernanda de Orléans y Borbón), 18 ani, prima soție a regelui Alfonso al XII-lea al Spaniei (n. 1860)
17 iulie: Aleardo Aleardi, 65 ani, poet italian (n. 1812)
22 august: Maria Christina a celor Două Sicilii, 72 ani, regină a Spaniei (n. 1806)
12 septembrie: Friedrich August von Alberti, 83 ani, geolog german (n. 1795)
24 octombrie: Karl, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg, 65 ani (n. 1813)
14 decembrie: Prințesa Alice a Regatului Unit (n. Alice Maud Mary), 35 ani, fiica reginei Victoria (n. 1843)

Vezi și

Listă de conducători de stat din 1878

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.