Zone metropolitane în România

	România
	; Acest articol face parte din seria:; Organizarea administrativ-teritorială; a României
	Nivel regional 8 regiuni de dezvoltare; ; Nivel județean municipiul București; 41 de județe; ; Nivel local Zone metropolitane; 103 municipii (inclusiv București); 320 de orașe; 2859 de comune; ; Alte diviziuni Sate; Sectoare; ;
	; Geografia României · Politica României · Atlas;

Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea nr. 351 din 6 iulie 2001 ca fiind „o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”.[1] Prima zonă metropilitană constituită a fost zona metropolitană Iași la data de 8 aprilie 2004, aceasta cuprinzând municipiul Iași și 13 comune din jurul acestuia. Ca urmare a modificării art. 7, alin. (1) din legea nr. 351 din 6 iulie 2001, prin legea nr. 264/2011, și municipiile, reședintă de județ, pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată. Cele mai mari opt zone metropolitane ale României (București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) concentrează 50% din populația României și 75% din veniturile fixe ale țării.[2]

Conform deputatei argeșene, Simona Bucura-Oprescu, în calitate de președinte al Comisiei parlamentare de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului, Adunarea generală (în cadrul căreia primarii reprezintă municipiile conexe), consiliul director (care va duce la îndeplinire hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din contabili autorizați sau experți contabili) vor fi organele de conducere ale fiecărei zone metropolitane.[3]

Zone metropolitane organizate

Ulterior desființată

Zonă metropolitană	Populație (2016)[4]	Componență	Înființată
Iași	507.775	Municipiul Iași și 13 comune[5]	2004
Brașov	473.470	Municipiile Brașov, Săcele și Codlea, orașele Zărnești, Râșnov, Ghimbav și Predeal și 11 comune[6]	2005
Oradea	251.570	Municipiul Oradea și 11 comune[7]	2005
Târgu Mureș	223.562	Municipiul Târgu Mureș, orașul Ungheni și 12 comune[8]	2006
Constanța	491.498	Municipiul Constanța, orașele Năvodari, Ovidiu, Murfatlar, Eforie și Techirghiol și 10 comune[9]	2007
Cluj-Napoca	417.552	Municipiul Cluj-Napoca și 18 comune[10]	2008
Craiova	356.544	Municipiul Craiova, orașele Filiași și Segarcea și 21 de comune[11]	2008
Roman	154.221	Municipiul Roman și 24 de comune[12]	2009
Botoșani	143.193	Municipiul Botoșani, orașul Bucecea, 7 comune[13]	2012
Suceava	167.095	Municipiul Suceava, orașul Salcea, 13 comune[14]	2011
Baia Mare	244.714	Municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Seini, Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Cavnic și 13 comune[15]	2012
~~Râmnicu Vâlcea~~	~~173.361~~	~~Municipiul Râmnicu Vâlcea, orașele Băbeni, Călimănești, Băile Olănești, Ocnele Mari și Băile Govora și 7 comune~~[16]	~~2013~~[lower-alpha 1]
Satu Mare	251.746	Municipiile Satu Mare și Carei, orașele Tășnad și Ardud și 22 de comune[17]	2013
Timișoara–Arad	~800.000	Municipiile Timișoara și Arad, orașele Recaș, Pecica și Curtici și 32 de comune[18]	2016

Zone metropolitane în curs de constituire

Zonă metropolitană	Suprafață (km²)	Populație (2016)	Componență
Alba Iulia		97.519	Municipiul Alba Iulia și 7 comune
Bacău		290.482	Municipiul Bacău și 22 de comune[19]
Botoșani–Suceava		360.521	Municipiile Botoșani și Suceava, orașele Salcea și Bucecea și 19 comune[20]
București		2.612.925	Municipiul București, orașele Voluntari, Popești-Leordeni, Pantelimon, Buftea, Bragadiru, Otopeni, Chitila, Bolintin-Vale, Măgurele, Mihăilești, Fundulea și Fierbinți-Târg și 52 de comune
Corvina		175.497	Municipiile Hunedoara și Deva, orașele Simeria și Călan și 3 comune[21]
Dunărea de Jos		563.232	Municipiile Galați și Brăila, orașul Măcin și 9 comune
Piatra Neamț		227.130	Municipiul Piatra Neamț, orașul Roznov și 21 de comune[22]
Pitești		236.748	Municipiul Pitești, orașul Ștefănești și 8 comune
Ploiești		302.462	Municipiul Ploiești și 8 comune[23]
Sibiu		267.170	Municipiul Sibiu, orașele Cisnădie, Avrig, Tălmaciu, Săliște și Ocna Sibiului și 10 comune
Timișoara	2439,12	468,162	Municipiul Timișoara și 27 de localități

Note

Desființată în 2015

Referințe

„LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*)”. Portal Legislativ.
en Marcel Ionescu-Heroiu; et al. (26 decembrie 2013). „Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania” (PDF). World Bank.
„Municipiile se vor putea asocia cu localitățile din jur, formând zone metropolitane”. Argeș Press.
Laura Ichim, Manuela Vlaicu, Andreea Drăxineanu, Ciprian Alexandru (2016). Populația României pe localități la 1 ianuarie 2016 (după domiciliu) (PDF). Institutul Național de Statistică. ISSN 2066-2181.
„Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași 2009 - 2015” (PDF). Asociația Zona Metropolitană Iași. 27 octombrie 2009. p. 6. Arhivat din original (PDF) la 25 ianuarie 2011. Accesat în 11 februarie 2019.
„Membrii AMB”. Agenția Metropolitană Brașov.
„Scurt Istoric”. Zona Metropolitană Oradea.
„Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Târgu Mureș” (PDF). Primăria municipiului Târgu Mureș. p. 7.
„Misiune și valori”. Zona Metropolitană Constanța.
„Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca - perioada de programare 2014-2020”. Urbasofia. aprilie 2017. p. 33.
„Date generale”. Zona Metropolitană Craiova. Arhivat din original la 21 martie 2017. Accesat în 26 decembrie 2017.
Alex Nistor (18 august 2009). „24 de comune s-au "aliat" în cadrul Asociației "Roman Metropolitan"”. Ziarul de Iași.
Virginia Constantiniu (15 mai 2020). „botosanenii-care-merg-in-localitatile-zonei-metropolitane-nu-trebuie-sa-aiba-declaratie-pe-proprie-raspundere”. Monitorul.
obiectivdesuceava (17 mai 2020). „În zona metropolitană Suceava declarația pe propria răspundere nu este necesară”. obiectivdesuceava.
„Despre noi”. Zona Metropolitană Baia Mare.
Liviu Popescu (31 martie 2014). „Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea a elaborat harta digitală cu puncte de interes turistic, investițional și agrement”. AGERPRES. Arhivat din original la 12 februarie 2019. Accesat în 11 februarie 2019.
„Membri”. Zona Metropolitană Satu Mare. Arhivat din original la 27 mai 2017. Accesat în 11 februarie 2019.
„Studiu de potențial privind dezvoltarea la nivelul municipiilor Timișoara și Arad” (PDF). Ministerul Fondurilor Europene. pp. 8–9.
„Zona Metropolitană”. Zona Metropolitană Bacău. Arhivat din original la 12 februarie 2019. Accesat în 11 februarie 2019.
Victor Cozmei, Cătiușa Ivanov (19 noiembrie 2013). „Cum poate aduce sute de milioane de euro asocierea dintre două orașe. Studii de caz: Botoșani-Suceava și Arad-Timișoara”. HotNews.ro.
Monalise Hihn (13 ianuarie 2016). „Conurbația CORVINA, între vis și realitate”. Hunedoara Liberă.
„22 de localități invitate în Zona Metropolitană Piatra Neamț”. Mesagerul de Neamț. 8 ianuarie 2019.
Arpad Zachi, Monica Rădulescu, Claudia Popescu, Gabriel Simion (2004). „Plan de amenajare a teritoriului intercomunal” (PDF). Primăria municipiului Ploiești. p. 6.

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[17] Desființată în 2015

[1] „LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*)”. Portal Legislativ.

[2] Marcel Ionescu-Heroiu; et al. (26 decembrie 2013). „Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania” (PDF). World Bank.

[3] „Municipiile se vor putea asocia cu localitățile din jur, formând zone metropolitane”. Argeș Press.

[4] Laura Ichim, Manuela Vlaicu, Andreea Drăxineanu, Ciprian Alexandru (2016). Populația României pe localități la 1 ianuarie 2016 (după domiciliu) (PDF). Institutul Național de Statistică. ISSN 2066-2181.

[5] „Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași 2009 - 2015” (PDF). Asociația Zona Metropolitană Iași. 27 octombrie 2009. p. 6. Arhivat din original (PDF) la 25 ianuarie 2011. Accesat în 11 februarie 2019.

[6] „Membrii AMB”. Agenția Metropolitană Brașov.

[7] „Scurt Istoric”. Zona Metropolitană Oradea.

[8] „Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Târgu Mureș” (PDF). Primăria municipiului Târgu Mureș. p. 7.

[9] „Misiune și valori”. Zona Metropolitană Constanța.

[10] „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca - perioada de programare 2014-2020”. Urbasofia. aprilie 2017. p. 33.

[11] „Date generale”. Zona Metropolitană Craiova. Arhivat din original la 21 martie 2017. Accesat în 26 decembrie 2017.

[12] Alex Nistor (18 august 2009). „24 de comune s-au "aliat" în cadrul Asociației "Roman Metropolitan"”. Ziarul de Iași.

[13] Virginia Constantiniu (15 mai 2020). „botosanenii-care-merg-in-localitatile-zonei-metropolitane-nu-trebuie-sa-aiba-declaratie-pe-proprie-raspundere”. Monitorul.

[14] tivdesuceava (17 mai 2020). „În zona metropolitană Suceava declarația pe propria răspundere nu este necesară”. obiectivdesuceava.

[15] „Despre noi”. Zona Metropolitană Baia Mare.

[16] Liviu Popescu (31 martie 2014). „Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea a elaborat harta digitală cu puncte de interes turistic, investițional și agrement”. AGERPRES. Arhivat din original la 12 februarie 2019. Accesat în 11 februarie 2019.

[18] „Membri”. Zona Metropolitană Satu Mare. Arhivat din original la 27 mai 2017. Accesat în 11 februarie 2019.

[19] „Studiu de potențial privind dezvoltarea la nivelul municipiilor Timișoara și Arad” (PDF). Ministerul Fondurilor Europene. pp. 8–9.

[20] „Zona Metropolitană”. Zona Metropolitană Bacău. Arhivat din original la 12 februarie 2019. Accesat în 11 februarie 2019.

[21] Victor Cozmei, Cătiușa Ivanov (19 noiembrie 2013). „Cum poate aduce sute de milioane de euro asocierea dintre două orașe. Studii de caz: Botoșani-Suceava și Arad-Timișoara”. HotNews.ro.

[22] Monalise Hihn (13 ianuarie 2016). „Conurbația CORVINA, între vis și realitate”. Hunedoara Liberă.

[23] „22 de localități invitate în Zona Metropolitană Piatra Neamț”. Mesagerul de Neamț. 8 ianuarie 2019.

[24] Arpad Zachi, Monica Rădulescu, Claudia Popescu, Gabriel Simion (2004). „Plan de amenajare a teritoriului intercomunal” (PDF). Primăria municipiului Ploiești. p. 6.