Xavier Rubert de Ventós
Xavier Rubert de Ventós (n. , Barcelona, Catalonia, Spania – d. , Barcelona, Catalonia, Spania) a fost un filozof, scriitor și om politic spaniol.[12]
| Xavier Rubert de Ventós | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1] Barcelona, Catalonia, Spania[1] |
| Decedat | (83 de ani)[2][1][3] Barcelona, Catalonia, Spania[4][1] |
| Cauza decesului | cauze naturale |
| Frați și surori | Maria Rubert de Ventós[*] |
| Căsătorit cu | Luisa Castro[*] (din )[5][6] |
| Copii | Gino Rubert[*] Xita Rubert Castro[*] |
| Cetățenie | Spania |
| Ocupație | politician filozof scriitor cadru didactic universitar[*] estetician[*] |
| Locul desfășurării activității | Strasbourg Bruxelles Madrid Barcelona Catalonia[7] |
| Limbi vorbite | limba catalană limba spaniolă[8] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universidad de Barcelona[*] Universidad de Madrid[*] |
| Organizație | Universidad de Barcelona[*] Universidad Autónoma de Barcelona[*] Universidad Politécnica de Cataluña[*] |
| Partid politic | Partido de los Socialistas de Cataluña[*][9] |
| Premii | Cruz de San Jordi[*] ()[10][11] Premio Ciudad de Barcelona[*] () Premi Lletra d'Or[*] () Premio Anagrama[*] () Premio Espejo de España[*] () Premi Josep Pla de narrativa[*] () Premi Memorial Francesc Macià[*] () |
| Prezență online | |
Studii
Rubert de Ventós a obținut o diplomă în drept în 1961 și un doctorat în filozofie la Universitatea din Barcelona(d) în 1965, cu o teză de estetică intitulată La estética de la abstracción („Estetica abstracției”).
Rubert de Ventós a fost profesor de estetică la Universitatea Politehnică din Catalonia(d), precum și profesor invitat la diferite universități americane, inclusiv Harvard, Berkeley și Cincinnati.
Rubert de Ventós a creat Catedra Barcelona-New York de Cultură și Limbă Catalană și a fost membru fondator al Institutului de Științe Umaniste din New York și al Institut d'Humanitats din Barcelona.[13]
Politică
Rubert de Ventós a fost arestat de trei ori pentru activitățile sale ca membru al Frontului Muncitoresc din Catalonia(d). În 1975, amenințările falangiștilor(d) l-au forțat să se exileze la Paris, timp în care a fost concediat de la Universitatea din Barcelona pentru că și-a abandonat postul.
Prieten din copilărie al lui Pasqual Maragall(d), Rubert de Ventós s-a alăturat Partidului Socialist din Catalonia(d) și a fost membru al parlamentului spaniol din 1982 până în 1986 și al Parlamentului European din 1986 până în 1994.
Rubert de Ventós a fost, de asemenea, membru al Comisiei pentru Demnitate (comisión para reparar la dignidad y restituir la memoria de las víctimas del franquismo), o entitate care solicită restituirea deținătorilor de drept a documentelor care au fost confiscate la sfârșitul Războiul Civil și ulterior adăpostit în Arhiva Generală a Războiului Civil din Salamanca.
În noiembrie 2012 a semnat un manifest public în care a susținut Convergența și Uniunea de centru-dreapta (Convergència i Unió) la alegerile pentru Parlamentul Cataloniei.
Lucrări
În catalană
- 1968 Teoria de la sensibilitat[12]
- 1978 Ofici de Setmana Santa[12]
- 1983 Per què filosofia
- 1987 Pensadors catalans
- 1991 El cortesà i el seu fantasma[12]
- 1992 De filosofia (cu Mercè Rius)
- 1993 Manies i afrodismes
- 1999 Catalunya: de la identitat a la independència[12]
- 2004 Filosofia d'estar per casa
- 2006 Teoria de la sensibilitat nacionalista
- 2012 Dimonis íntims[12]
În spaniolă
- 1963 El arte ensimismado[12]
- 1971 Moral y nueva cultura
- 1973 Utopías de la sensualidad y métodos del sentido
- 1974 La estética y sus herejías
- 1975 Ensayos sobre el desorden[12]
- 1980 De la Modernidad. Ensayos de filosofía crítica
- 1984 Filosofía y/o Política
- 1984 Las metopías: metodologías y métodos de nuestro tiempo
- 1986 Europa y otros ensayos
- 1987 El Laberinto de la Hispanidad[12]
- 1990 ¿Porqué filosofía? (traducere din catalană)
- 1993 Manías, amores y otros oficios
- 1994 Nacionalismos. El laberinto de la identidad
- 2000 Dios, entre otros inconvenientes
Premii
- 1963 Premio Ciutat de Barcelona pentru El arte ensimismado
- 1969 Lletra d'Or pentru Teoria de la sensibilitat
- 1973 Premiul Anagrama de ensayo pentru La estética y sus herejías[12]
- 1987 Premio Espejo de España pentru El laberinto de la hispanidad
- 1991 Premiul Josep Pla pentru El cortesà i el seu fantasma
- 1999 Creu de Sant Jordi
Note
- http://apmembres3.iec.cat/detall.aspx?pkMembrePLE=450 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Mor Xavier Rubert de Ventós, el filòsof polític, als 83 anys (în catalană), , accesat în
- Muere a los 83 años el filósofo Xavier Rubert de Ventós (în spaniolă), RTVE[*], , accesat în
- https://www.naciodigital.cat/noticia/251941/mor-pensador-politic-xavier-rubert-ventos Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - https://www.lavozdegalicia.es/noticia/cultura/2023/01/28/fallece-83-anos-filosofo-xavier-rubert-ventos/00031674904244805637418.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - (PDF) https://hemeroteca-paginas.lavanguardia.com/LVE01/PUB/1995/04/20/LVG19950420-035.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Czech National Authority Database, accesat în
- Autoritatea BnF, accesat în
- https://www.ccma.cat/324/mor-xavier-rubert-de-ventos-el-filosof-politic-als-83-anys/noticia/3158646/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - http://dogc.gencat.cat/ca/pdogc_canals_interns/pdogc_resultats_fitxa/?action=fitxa&documentId=201435 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - Gran Enciclopèdia Catalana
- Jordi Amat, Jordi Gracia (). „Muere a los 83 años el filósofo Xavier Rubert de Ventós, la ironía de pensar”. El País (în spaniolă). Accesat în .
- 324cat (). „Mor Xavier Rubert de Ventós, el filòsof polític, als 83 anys”. CCMA (în catalană). Accesat în .
Legături externe
- Convorbire cu filozoful Xavier Rubert de Ventós, în engleză
- Pagina personală a lui Xavier Rubert de Ventós, în engleză, catalană și spaniolă
- Xavier Rubert de Ventós en lletrA, el espacio de literatura catalana de la Universidad Abierta de Cataluña, în spaniolă
- El autor en Qui és qui de les lletres catalanes, în catalană