Valentina Visconti

Valentina Visconti (n. 1366, 1368 sau 1371 – d. 4 decembrie 1408[4]) aparținând familiei Visconti, a fost contesă suverană de Vertus și ducesă consoartă de Orléans ca soție a lui Ludovic I, Duce de Orléans, fratele mai mic al regelui Carol al VI-lea al Franței.[5]

Valentina Visconti
Ducesă de Orléans

Valentina Visconti (scenă din romanul lui Dumas, „Isabeau de Bavaria”, 1837)
Date personale
Născută1366
Milano, Signoria Milano⁠(d)
Decedată (42 de ani)[1]
Blois, Centre-Val de Loire, Franța
ÎnmormântatăCatedrala din Saint-Denis
PărințiGian Galeazzo Visconti
Isabella de Valois
Frați și suroriFilippo Maria Visconti
Giovanni Maria Visconti
Căsătorită cuLudovic I, Duce de Orléans (din )[2]
CopiiCharles d'Orléans[2]
Jean de Valois[*][2]
Margareta de Orléans[*]
Filip de Orléans[*]
Ocupațiearistocrat[*]
Limbi vorbitelimba italiană[3]
Apartenență nobiliară
Titluriducesă[*]
Familie nobiliarăVisconti

Biografie

S-a născut la Milano și a fost fiica primului Duce de Milano, Gian Galeazzo Visconti, și a primei lui soții, Isabela de Valois, fiica regelui Ioan al II-lea al Franței. Prin mama ei, Valentina a fost contesă suverană de Vertus din 1372, titlu pe care l-a împărțit cu soțul ei.

S-a căsătorit cu vărul ei primar, Ludovic de Valois, în septembrie 1389 printr-o dispensă papală. Contractul ei de căsătorie stipula că dacă nu va avea moștenitori pe linie masculină, ea va moșteni posesiunile familiei Visconti. Din acest motiv, nepotul ei, Ludovic al XII-lea al Franței, va pretinde ducatul Milano și va începe războaiele italiene.

Datorită intrigilor de la curtea lui Carol al VI-lea și a dușmăniei pe care i-o purta regina Isabela de Bavaria, Valentina a fost exilată de la curte și a părăsit Parisul. Au existat zvonuri conform cărora Isabela avea o relație cu Ludovic și Valentina era foarte apropiată de rege, care se afla într-o foarte proastă stare mentală.

Patroană a poetei Eustache Deschamps, care a scris o poezie în onoarea ei, Valentina a fost, de asemenea, mama unuia dintre cei mai faimoși poeți francezi: Charles de Orléans.

Soțul ei a fost ucis de vărul și rivalul său politic, ducele Ioan de Burgundia, în 1407. Valentina a supraviețuit soțului ei doar puțin peste un an. A murit în decembrie 1408 la Blois.

Descendenți

  • o fiică (1390);
  • Ludovic (1391–1395);
  • un fiu (1392);
  • Ioan Filip (1393);
  • Carol, duce de Orléans (1394–1465), tatăl regelui Ludovic al XII-lea al Franței;
  • Filip (1396–1420), conte de Vertus;
  • Ioan, conte de Angoulême (1404–1467), bunicul regelui Francisc I al Franței;
  • Maria (1401);
  • Margareta (1406–1466), contesă de Vertus, căsătorită în 1423 cu Richard de Bretania, Conte de Étampes; fiul lor a fost Francisc al II-lea, duce de Bretania.

Printre descendenții ei a fost și regele Henric al IV-lea al Franței (1553–1610), fondator al Casei de Bourbon.[6]

Note

  1. Autoritatea BnF, accesat în
  2. Kindred Britain
  3. Autoritatea BnF, accesat în
  4. Williams, George L. (), Papal Genealogy: The Families and Descendants of the Popes (în engleză), McFarland, ISBN 978-0-7864-2071-1, accesat în
  5. Emerton, Ephraim (). The Beginnings of Modern Europe (1250-1450). Boston: Ginn & Co. p. 406. Accesat în .
  6. Williams, George L. (). Papal Genealogy: The Families and Descendants of the Popes. Jefferson, NC: McFarland. p. 156. ISBN 0-7864-2071-5. Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.