Ioan al II-lea al Franței

Numele lui Ioan al II-lea este legat și de apariția francului ca monedă a Statului Francez.

Capturat de englezi la 19 septembrie 1356, după Bătălia de la Poitiers, regele Franței a trebuit răscumpărat. Suma solicitată drept răscumpărare a fost una enormă, 4 milioane de scuzi (ecus).

Nobilimea franceză a subscris, vărsând în acest scop importante cantități de aur.

Noua monedă a fost denumită franc, liber în limba franceză veche, destinația ei fiind aceea de a-l elibera pe rege (franceză affranchir le Roi). Expresiile legate de cuvinte cu această etimologie se păstrează în franceza modernă.

Primii franci au fost bătuți la Compiègne, pe 5 decembrie 1360. O monedă avea 3,87 grame de aur, echivalentul unei livre. 63 de monede de un franc reprezentau o marcă de aur, adică 244,75 grame.

Reprezentarea Regelui pe monedă este ecvestră, cu heraldica tradițională.

Ioan al II-lea scria într-una din cele trei ordonanțe emise la 5 decembrie 1360: „Am fost eliberat pe deplin din temniță și suntem franc și eliberat pururi.”[3]

Starea economiei regatului, și așa precară, serios afectată de război, a fost puternic încercată de acest efort financiar.

Monarhul cu sănătate fragilă, încercat de vremurile tulburi, Ioan al II-lea a murit la Londra, unde se afla pentru noi negocieri cu Anglia, la 8 aprilie 1364. Trupul său a fost readus în Franța și înmormântat în Basilica Saint-Denis. Cripta sa a fost profanată de revoluționari în octombrie 1793.

A fost urmat la tron de fiul său, Carol al V-lea.

Ioan al II-lea s-a căsătorit la 23 iulie 1332 cu Bonna de Luxemburg fiica regelui Ioan al Boemiei și a cărei mamă, Elisabeta de Boemia, aparținea casei conducătoare a Boemiei. Copiii născuți din această căsătorie au fost:

• Blanche (1336–1337);
• Caterina (1337–1337);
• Carol al V-lea (1338 – 1380);
• Ludovic de Anjou (1339 – 1384), fondatorul liniei tinere a Casei de Anjou;
• Ioan de Berry (1340 – 1416);
• Filip al II-lea (1342 – 1404), fondatorul Casei de Burgundia;
• Ioana (1343 – 1373), căsătorită la 3 noiembrie 1353 cu Carol al II-lea, regele Navarei;
• Maria (1344 – 1404), căsătorită la 5 octombrie 1364 cu Robert I, duce de Bar (Haus Scarponnois)
• Agnes (1345 – 1349);
• Margareta (1347 – 1356);
• Isabella (1348 – 1372) căsătorită în iunie 1360 cu Gian Galeazzo Visconti, duce de Milano;

Bonna a murit de ciumă în 1349.

Pe 19 februarie 1350 Ioan s-a căsătorit cu Ioana de Boulogne. Toți copiii rezultați din această căsătorie au murit foarte mici:

• Blanche (1350–1353),
• Caterina (1352–1353),
• o fiică (1353–1353),
• un fiu, probabil (1354–1354).

• André Larané, Préliminaires de paix à Brétigny
• Dossier pédagogique - La création du franc
• Irène Delage, A history of the Franc: the key moments