Tamo daleko

Tamo daleko[1] este un cântec popular sârbesc[2] care a fost compus pe insula grecească Corfu, în 1916, pentru a comemora retragerea Armatei sârbe prin Albania în timpul Primului Război Mondial. Acesta începe solemn într-o cheie minoră și simbolizează speranța.[3] Există mai multe variante ale cântecului, toate terminându-se cu versul „trăiască Serbia!”[4]

Cântecul a devenit foarte popular printre emigranții sârbi după Primul Război Mondial și a fost interpretat la înmormântarea inventatorului sârb Nikola Tesla în ianuarie 1943. Un simbol al culturii și al identității naționale sârbești, a ajuns să fie privit ca o formă de imn național în diaspora sârbă în timpul Războiului Rece,[5] iar unele dintre versurile sale au fost interzise, alături de mai multe alte melodii în Iugoslavia lui Tito, pentru că evocau renașterea sentimentului naționalist sârb.[6] Identitatea compozitorului a rămas subiect de dispută timp de mai multe decenii. În 2008, istoricul Ranko Jakovljević a descoperit că Đorđe Marinković, un muzician amator din satul Korbovo lângă Kladovo, a fost cel care a compus muzica și versurile cântecului în 1916, înregistrând drepturile sale de autor în Paris în 1922.[7] Acesta a trăit în obscuritate până la moartea sa, în 1977.[7] Piesa rămâne populară în rândul sârbilor din Balcani și diaspora. Au fost înregistrate mai multe variante moderne ale cântecului, cea mai cunoscută fiind cea a muzicianului Goran Bregović.[8]

Note
  1. Judah 2000, p. 101.
  2. Bock-Luna 2005, p. 59.
  3. Hudson 2007, p. 166.
  4. Mitrović 2007, pp. 165–166.
  5. Bock-Luna 2005, p. 60.
  6. Ramet 2002, p. 36.
  7. Todorović & 8 March 2008.
  8. Iordanova 2006, p. 29.

Bibliografie
  • „Nova dokumenta o geniju: Tesla sahranjen uz "Tamo daleko"” [New Documents About a Genius: Tesla Was Buried to There, Far Away]. Blic (în Serbian). .
  • Bock-Luna, Birgit (). The Past in Exile: Serbian Long-distance Nationalism and Identity in the Wake of the Third Balkan War. Berlin: LIT Verlag Münster. ISBN 978-3-8258-9752-9.
  • Cohen, Roger (). Hearts Grown Brutal: Sagas of Sarajevo. New York: Random House. ISBN 978-0-307-76635-9.
  • Gordy, Eric D. (). Culture of Power in Serbia: Nationalism and the Destruction of Alternatives. University Park, Pennsylvania: Pennsylvania State University Press. ISBN 0-271-01958-1.
  • Hudson, Robert (). „Popular Music, Tradition and Serbian Nationalism”. În Biddle, Ian; Knights, Vanessa. Music, National Identity and the Politics of Location: Between the Global and the Local. Burlington, Vermont: Ashgate Publishing. ISBN 978-0-75464-055-4.
  • Iordanova, Dina (). The Cinema of the Balkans. London: Wallflower Press. ISBN 978-1-90476-481-6.
  • Judah, Tim (). The Serbs: History, Myth and the Destruction of Yugoslavia (ed. 2nd). New Haven, Connecticut: Yale University Press. ISBN 978-0-300-08507-5.
  • Laušević, Mirjana (). „The Ilahiya as a Symbol of Bosnian Muslim National Identity”. În Slobin, Mark. Retuning Culture: Musical Changes in Central and Eastern Europe. Durham, North Carolina: Duke University Press. ISBN 978-0-822-31847-7.
  • March, Richard (). The Tamburitza Tradition: From the Balkans to the American Midwest. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press. ISBN 978-0-299-29604-9.
  • Mitrović, Andrej (). Serbia's Great War, 1914–1918. West Lafayette, Indiana: Purdue University Press. ISBN 978-1-55753-477-4.
  • Ramet, Sabrina P. (). Balkan Babel: The Disintegration Of Yugoslavia From The Death Of Tito To The Fall Of Milosevic (ed. 4). Boulder, Colorado: Westview Press. ISBN 978-0-81334-618-2.
  • Todorović, Stojan (). „Kladovčanin autor pesme "Tamo daleko"” [A Man From Kladovo Wrote the Song There, Far Away]. Politika (în Serbian).
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.